Un seism cu amplitudine mare, asemănător celui care s-a soldat cu peste 60.000 de morţi în sud-vestul Chinei, are toate şansele să provoace altele la celălalt capăt al lumii, potrivit unui studiu publicat duminică, relatează AFP.

Această descoperire neaşteptată ar putea permite, cândva, ameliorarea predicţiei frecvenţei şi intensităţii replicilor, a declarat pentru AFP unul dintre autori.

O echipă de geologi americani a studiat seismele cu amplitudine de peste 7 grade pe scara Richter înregistrate după 1990 şi în 12 din 15 cazuri au observat că acestea au provocat unde seismice mai puţin importante de-a lungul faliilor de pe alte continente.

Cutremurul din China, cu o amplitudine de 7,9 grade pe scara Richter, nu a fost cuprins în studiul publicat de revista britanică Nature Geoscience.

"Ştim că undele pot călători la suprafaţa Pământului (...) dar cei mai mulţi oameni de ştiinţă consideră cutremurele de pământ dinamice ca un caz aparte. În realitate, acestea se produc regulat, iar asta este o surpriză", explică Tom Parsons, unul dintre autorii studiului.

În decembrie 2004, un seism puternic a lovit coasta insulei Sumatra, în Indonesia, a declanşat reacţii seismice până în Ecuador, California şi Alaska.

În general seismele consecutive au o magnitudine mai redusă - între 3 şi 5 grade pe scara Richter - decât cutremurul primar dar acest lucru nu exclude posibilitatea de a fi mai violente.

"Pot ajunge la orice intensitate", a subliniat Parsons, care a identificat deja în ultimul sfert al secolului 20 opt seisme "cu intensitate mai mare de 7 grade care au declanşat replici mai violente".

"Întrebarea cea mai importantă este legată de replici şi ceea ce se întâmplă după ce se înregistrează un cutremur", precizează el, subliniind că există două versiuni în ceea ce priveşte replicile seismice.

În general, replicile se produc pe o rază între 100 şi 200 de kilometri de epicentru, printr-un efect de ricoşeu între faliile conectate în acelaşi sistem, aceasta fiind declanşarea statică.

Parcurgerea unor distanţe foarte mari poate fi explicată însă numai prin efectul dinamic de propagare al undelor, explică cercetătorul. Undele pot călători la suprafaţa Pământului "fără a-şi pierde din intensitate chiar şi la distanţe considerabile", precizează acesta.

"Putem studia replicile consecutive şi să învăţăm, dar trebuie să cunoaştem procentajul seismelor de origine dinamică, iar acestea sunt foarte efemere (...) Odată ce undele au trecut, ele nu mai sunt resimţite şi nu mai reprezintă un interes", subliniază Tom Parsons.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Un seism puternic este în general urmat de altul, la celălalt capăt al lumii.

Comentarii