Regimul alimentar fără sare poate fi destul de fad, mai ales pentru persoanele care stau cu solniţa pe masă, însă există soluţii pentru ca felurile de mâncare să aibă savoare chiar şi în aceste condiţii.
Nu este o idee preconcepută: regimul sărac în sare poate preveni apariţia tulburărilor de tensiune arterială. Un regim moderat sărat poate fi asociat cu o scădere a tensiunii arteriale în cazul unei treimi din pacienţii hipertensivi.
Înainte de apariţia medicamentelor împotriva hipertensiunii arteriale, pacienţilor li se recomanda să elimine total sarea din alimentaţie. În prezent, acest tip de regim nu mai este necesar.
În schimb, se recomandă hipertensivilor să diminueze consumul de sare. Autorităţile în domeniu recomandă o doză zilnică de sare de maxim 5 – 6 grame. În Franţa, consumul mediu zilnic de sare se situează între 8 şi 10 grame. Concret, este vorba de a elimina obiceiul de a săra felurile de mâncare şi de a limita consumul de alimente sărate precum brânzeturile sau mezelurile.
Consumul redus de sare poate preveni şi maladiile cardiovasculare, potrivit unui studiu publicat în British Medical Journal. Autorii studiului indică faptul că persoanele care au redus semnificativ consumul de sare (cu 25% până la 35% timp de 10 - 15 ani) şi-au redus cu 25% riscul de a dezvolta o maladie cardiovasculară.
Atenţie!
- 40% din sarea consumată provine din cea adăugată pe alimente în timpul preparării.
- 60% din sarea consumată se găseşte deja în alimentele cumpărate, fiind vorba de sare ascunsă.
Sfaturi pentru cardiaci.
Reducerea consumului de sare poate fi benefică pentru bolnavii de insuficienţă cardiacă. Gâfâitul este un simptom al insuficienţei cardiace, o boală care apare atunci când inima nu mai este capabilă să asigure debitul sangvin care alimentează organismul. Problema se simte imediat în cazul unui efort fizic, pentru că inima nu mai poate furniza sânge organelor din corp. Treptat, inima va obosi şi în repaus.
Din fericire, insuficienţa cardiacă poate fi stabilizată, cu condiţia să se respecte tratamentul şi câteva reguli de viaţă. În afară de tratamentele medicamentoase clasice, medicii recomandă plimbările zilnice pentru întreţinerea inimii şi diminuarea consumului de sare.
În funcţie de severitatea bolii, regimul va fi mai mult sau mai puţin strict. În principiu, este vorba de eliminarea solniţei de pe masă şi de renunţarea la obiceiul de a săra alimentele în timpul preparării. Ca şi în cazul pacienţilor hipertensivi, se recomandă reducerea alimentelor bogate în sare, precum brânzeturile, mezelurile, conservele, sosurile gata preparate etc.
Protejarea rinichilor.
Reducerea consumului de sare contribuie la protejarea rinichilor. Excesul de sare favorizează hipertensiunea, a doua cauză de insuficienţă renală după diabet. În cazul unei insuficienţe renale cronice, adică atunci când rinichii sunt afectaţi şi nu mai funcţionează corect, stabilizatrea maladiei se bazează mai ales pe depistarea şi controlarea factorilor de risc cardiovascular, precum fumatul, excesul ponderal şi hipercolesterolemie.
Indiferent de gravitatea ei, insuficienţa renală poate favoriza complicaţii precum infarctul sau accidentul cerebral. În paralel, este indispensabil să se supravegheze principalii factori care antrenează progresia bolii: tensiunea arterială trebuie să fie inferioară limitei de 13/8, iar proteinuria nu trebuie să depăşească pragul de 0,5 g/zi. Acest lucru se traduce prin reducerea parţială sau totală a consumului de sare, în funcţie de gravitatea bolii.
Anumite medicamente bogate în sare, precum siropurile, pastilele efervescente, comprimatele, trebuie evitate în caz de insuficienţă renală.
Alte atenţionări.
De asemenea, pacienţii cărora li se administrează medicamente corticoide trebuie să evite consumul de sare.
În afară de eliminarea solniţei de pe masă şi a obiceiului de a săra alimentele în timpul preparării trebuie să se ştie că există mai multe metode de a obţine o savoare deosebită a felurilor de mâncare apelând la condimente.
Există o gamă largă de condimente care pot fi descoperite: piper, haşmă (ceapă franţuzească), usturoi, hasmaţuchi, pătrunjel, arpagic, rozmarin, cimbru, busuioc etc.
Dacă nevoia de sare este puternică şi provoacă o scădere a apetitului, există pe piaţă sare de regim pe bază de potasiu şi magneziu.
Pentru a conserva maximum de aromă în timpul preparării, se recomandă felurile de mâncare înăbuşite, preparate pe baie de aburi sau în vase de lut şi nu cele fierte.
Alimente prietene: carne proaspătă, peşte proaspăt sau congelat natur, unt nesărat, ulei, frişcă proaspătă, lapte, iaurt, brânză de vaci, de casă, dietetică, ierburi şi condimente naturale, produse făinoase fără sare, prăjituri preparate în casă, fructe proaspete, compoturi, dulceţuri, fructe uscate, supe preparate în casă, legume proaspete, paste, cartofi, apă plată sau minerală săracă în sodiu.
Alimente duşmane: preparate din carne şi peşte afumate, sărate, jambon, mezeluri, fructe de mare, icre, feluri de mâncare gata preparate, unt sărat, orice tip de brânzeturi, maioneză, ketchup, muştar, măsline, murături, condimente de tip vegeta, pâine, biscuiţi, cereale pentru micul dejun, produse de patiserie, sandvişuri gata preparate, fructe sărate precum arahidele, conserve, supe, piureuri industriale, drojdie chimică, ape minerale bogate în sodiu, sucuri acidulate şi plate.
Regimul cel mai tolerant admite o doză maximă de 4 - 5 grame de sare zilnic. Este necesară eliminarea solniţei de pe masă şi a alimentelor foarte sărate precum brânzeturile şi mezelurile.
Un regim standard permite un consum zilnic de 1,5 - 2,5 grame de sare. Pe lista alimentelor interzise mai sus se adaugă fructele de mare, peştele afumat sau sărat, măruntaiele, untul sărat şi sărurile ascunse din conserve, chips-urile, condimentele industriale, sucurile de fructe industriale, mâncărurile gata preparate.
Regimul strict implică un consum zilnic de maxim 1,5 grame de sare.