Obiceiul mărţişorului este unul din cele mai originale obiceiuri româneşti. Pentru marea lui frumuseţe el a prins şi la popoarele din jur. Sărbătoarea Mărţişorului simbolizează înnoirea timpului în prag de primăvară.

La origini a fost un dar magic, ritualic. Se purta la încheietura mâinii, apoi la gât. Un fir de lână alb se înfăşura cu altul negru (firul roşu apare mai târziu), ca un simbol al împletirii iarnă-vară, întuneric-lumină, bine-rău, viaţă-moarte.

Mărţişorul se punea copiilor, fetelor, fiinţelor fragile, pentru a fi apărate de primejdii, boli şi să nu le ardă soarele prea tare. Mai târziu, firul împletit a fost împodobit şi cu un ban de aur.

 

Mic talisman, bijuterie, apoi marfă.

Micul talisman a devenit bijuterie, apoi .. marfă. Cu toate acestea, mărţişorul este însoţit întotdeauna de gândul bun cu care el este dăruit, indiferent de calitatea materialului din care a fost făcut.

La ţară, în unele zone, ziua de 1 Martie este socotită ca o sărbătoare, oamenii nu lucrează pentru a domoli mânia „babelor” şi pentru ca frigurile de primăvară să nu dăuneze semănăturilor.

De 1 Martie, femeile din România primesc mărţişoare. Dar există zone din Moldova, în care fetele confecţionează mărţişoare şi le oferă aleşilor lor. Felul în care aceste fire de lână se realizează, ţine de un ritual al armoniei. Se fac adevărate calcule, care pun de acord statura celui pentru care se face mărţişorul cu poarta casei, cu uşa şi cercevelele ferestrelor. Cu alte cuvinte, structura fizică a viitorului posesor de fir magic, trebuie să se integreze corect în mediul apropiat. Talismanul îl va apăra în aceeaşi măsură simbolică, în care poarta, uşa şi ferestrele apără casa în care el trăieşte. 

 

Tradiţie unică

Tradiţia dăruirii mărţişorului nu se găseşte în lume decât în spaţiul carpatic şi la unele populaţii româneşti de la hotarele ţării. Obiceiul Mărţişorului este pur românesc, iar vechimea sa se pierde în timp. De la români, acest obicei a fost preluat şi de alte popoare din centrul şi sudul Europei. În firul magic alb-roşu al mărţişorului se împleteau destinul individual şi cel universal.

În secolul trecut, mărţişorul era confecţionat de către mame din fir de aţă sau lână albă şi roşie de care se prindea o monedă de argint sau chiar de aur. Acest mărţişor se prindea de mâna copiilor în dimineaţa zilei de 1 Martie, înainte să răsară soarele. Acest simbol al înnoirii timpului, al primăverii, al norocului era purtat 12 zile, în unele locuri până la Buna Vestire sau Florii sau până la înflorirea pomilor sau a trandafirilor. Apoi, şnurul alb-roşu era atârnat de ramurile unui pom tânăr sau de crengile unui trandafir, pentru a fi sănătos şi frumos ca florile pomului sau ale trandafirilor.

În zilele noastre mărţişoarele se oferă tuturor. Dincolo de aspectul comercial, cu toţii suntem încântaţi să oferim, să primim şi să purtăm în piept mărţişoare.

1 Martie rămâne o zi a iubirii, a dăruirii, este deschiderea e drum pentru primăvară, pentru reînnoire.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului 1 Martie - Sărbătoarea mărţişorului.

Comentarii