2008, anul internaţional al cartofului

Este unul dintre cele mai comune alimente, iar în acest an va cunoaşte un adevărat moment de glorie, graţie iniţiativei ONU şi FAO, care au proclamat anul 2008 drept „Anul internaţional al cartofului”.
Cartoful joacă un rol fundamental în strategiile de alimentaţie globale, având virtuţi nutriţionale care îl fac un component esenţial al preparatelor de zi cu zi. Cultura cartofului ocupă în prezent locul patru în lume, cu o producţie de aproximativ 315 milioane de tone în anul 2006, mai mult de jumătate fiind înregistrate în ţările în curs de dezvoltare. Potrivit estimărilor specialiştilor, în următorii patru ani consumul de cartofi va creşte. Cu toate că pe bătrânul continent s-a înregistrat în ultima perioadă o scădere în ceea ce priveşte consumul acestei legume, Europa este încă în fruntea consumatorilor, cu o medie de 93 de kilograme pe cap de locuitor pe an.
Studiile de-a lungul secolelor au evidenţiat transformările obişnuinţelor alimentare ale populaţiilor. Odată cu apariţia cartofului, multe dintre popoarele europene au fost eliberate de foamete, iar în zilele noastre reprezintă unul dintre alimentele de bază pentru anumite categorii de populaţie.

Origini

Originar din Peru şi Bolivia, cartoful era cultivat începând cu al treilea mileniu înainte de Hristos de populaţiile din Munţii Anzi, care produceau un fel de bere cu un slab conţinut alcoolic, pe care o păstrau „rezervă alimentară” pentru perioadele de foamete şi de război. Nu există date precise despre introducerea sa în Europa, însă primele informaţii despre folosirea sa alimentară, dar şi legate de cultivarea în scop ornamental datează din a doua jumătate a secolului XVI, mai întâi în Spania, apoi în Portugalia, Franţa, Italia şi Europa Continentală, iar mai apoi, spre sfârşitul secolului, în Anglia.

Virtuţile cartofului

Atunci când vine vorba despre cartof, lista virtuţilor acestuia nu este mică. Este un aliment care poate fi considerat o adevărată sursă de energie deoarece este foarte bogat în glucide. Cartofii cu coajă sunt o excelentă sursă de potasiu, extraordinar pentru sănătatea cardiovasculară. Cercetările instituţiilor de specialitate au arătat că o dietă bazată pe alimente cu un bogat conţinut de potasiu şi cu un conţinut scăzut în sodiu poate reduce riscul presiunii arteriale ridicate. Doar un singur cartof poate oferi 21 la sută din necesarul zilnic de potasiu al organismului. Deşi puţini şi-ar putea închipui, cartoful reprezintă şi o sursă bogată de vitamina C, un singur cartof putând oferi jumătate din necesarul de vitamina C zilnic. Cartoful are, de asemenea, şi un conţinut bogat în proteine, 21 la sută dintre tuberculi posedând o combinaţie de aminoacizi care se adaptează foarte bine nevoilor alimentare ale omului.

Diversitate

Putem să ne referim la diversitate, gândindu-ne la aspectul lor, la cum au evoluat cartofii datorită diferitelor climate la care s-au adaptat. Coaja cartofilor poate fi maro, galbenă, roz, roşie sau violet. Interiorul lor poate fi alb sau poate să reflecte culoarea cojii.
Faptul că este unul dintre alimentele cele mai consumate de om ne este dovedit de numeroasele feluri în care se poate prepara: piure, copţi în coajă, fierţi, prăjiţi sau chipsuri, tăiaţi cubuleţe, raşi sau sub formă de găluşte. Un avantaj faţă de alte mâncăruri este că pot fi preparaţi la cuptorul cu microunde fără să-şi piardă proprietăţile nutritive. Pentru aceasta, trebuie înveliţi în folie pentru a-şi păstra umiditatea.

Sfaturi pentru conservare

Condiţiile de păstrare a cartofilor trebuie respectate cu atenţie pentru a încetini procesul natural de decompoziţie a amidonului. Este foarte important ca zona de păstrare să fie întunecată, bine aerisită, iar temperatura ideală este aceea de patru grade. Cartofii nu trebuie în nici un caz ţinuţi în frigider. Frigul transformă amidonul cartofilor în zahăr, alterându-le gustul. În condiţiile ideale, cartofii pot fi păstraţi până la şase luni, dar în mod normal, aceştia rezistă câteva săptămâni.