Genul Clusia cuprinde aproximativ 150 de specii de arbuşti şi de arbori originari din zonele tropicale ale Americii. Clusia rosea creşte în natură, având forma unui arbore de dimensiuni mici sau medii, în timp ce exemplarele cultivate în ghivece seamănă cu nişte arbuşti de mici dimensiuni, nedepăşind înălţimea de 150-200 de centimetri. Clusia rosea are tulpina solidă şi extrem de ramificată. Frunzele au formă ovală şi sunt mereu verzi, măsurând aproximativ 10-15 centimetri. Au culoare verde închis şi sunt lucioase. În lunile de primăvară, planta produce flori asemănătoare cu cameliile. În prima fază, acestea au culoare albă, însă, odată cu trecerea timpului, devin rozalii şi emană un parfum foarte plăcut. Planta produce, de asemenea, fructe de formă ovală de culoare verde, galbenă sau portocalie. Ajunse la maturitate, acestea se deschid în numeroase spice. În zonele de unde este originară, aceasta este folosită ca plantă ornamentală în spaţiul verde urban, fiind extrem de rezistentă la vânt. În Europa, Clusia rosea este cultivată exclusiv ca plantă de ghiveci, chiar dacă ar putea destul de uşor să fie adaptată cultivării în aer liber, în special în zonele ferite de frig din zonele meridionale.

Îngrijire

În lunile reci, Clusia rosea trebuie ţinută obligatoriu în apartament, într-un loc luminos, unde însă nu este expusă direct luminii solare. În lunile calde, în schimb, ghiveciul poate fi mutat afară. Acesta trebuie însă poziţionat într-un loc semiumbros. Exemplarele cultivate în vas au nevoie de un teren constant umed, dar este indicată evitarea exceselor de apă şi diminuarea frecvenţei de udare în lunile de iarnă. Clusia rosea poate suporta, însă doar pentru scurt timp, fie perioade de secetă, fie perioade în care solul este îmbibat de apă.
Începând din martie şi până în octombrie este indicată administrarea de îngrăşăminte ce se amestecă în apa folosită pentru udat o dată la 12-15 zile. În general, se foloseşte un îngrăşământ universal, care se completează cu o cantitate mică de pământ pentru orhidee.
În ceea ce priveşte solul, aceste plante au nevoie de un teren delicat, destul de bogat în materii organice şi foarte bine drenat. În natură, Clusia rosea tinde să-şi dezvolte rădăcinile în aer, iar odată cu trecerea anilor acestea se îndreaptă către sol. Pentru exemplarele cultivate în apartament este recomandată schimbarea vasului şi a pământului o dată la doi-trei ani. Această operaţiune se efectuează de regulă primăvara.

Înmulţire, paraziţi şi boli

Această plantă se înmulţeşte prin seminţe. Acestea sunt extrase din fructele mature produse de Clusia rosea. Este posibilă, de asemenea, şi înmulţirea prin prelevarea şi plantarea de ramuri. În cazul în care optaţi pentru această metodă, trebuie să aveţi grijă şi să alegeţi ramuri care nu produc flori. Acestea se plantează în ghivece de mici dimensiuni şi se va avea grijă să li se asigure o umiditate constantă şi o temperatură ce nu trebuie să depăşească 18 grade Celsius.
În cazul unei clime uscate şi a unei ventilaţii necorespunzătoare, Clusia rosea poate fi atacată de coşenile. Dacă planta este cultivată într-un teren ce nu are un drenaj bun şi este îmbibat de apă, rădăcinile ei vor putrezi.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Clusia rosea, un arbust cu flori parfumate.

Comentarii