Stretchingul vă ajută să vă menţineţi trupul în formă şi împrumută mişcări din mai multe discipline, combinând beneficiile aduse de fiecare dintre acestea. Îmbunătăţind condiţia muşchilor şi a articulaţiilor, tehnica stretchingului împiedică deformarea musculaturii ce poate apărea din cauza posturilor nepotrivite adoptate în timpul zilei sau din cauza efortului susţinut, în special în cazul sportivilor. Veţi dobândi o stare fizică excelentă, pentru că mişcările făcute în timpul exerciţiilor de stretching favorizează echilibrul, mobilitatea şi ajută la îmbunătăţirea respiraţiei.

Această disciplină nu este bună numai pentru trup, ci şi pentru spirit, pentru că stretchingul este strâns legat de relaxare. Mişcările nu sunt niciodată bruşte, de aceea reprezintă o metodă excelentă de destindere a corpului, potrivită pentru facilitarea circulaţiei energiilor. În plus, datorită faptului că trebuie executate cu precizie şi datorită echilibrului pe care le presupun, mişcările de stretching ajută foarte mult şi la concentrare.

Tehnici de stretching

Există trei tipuri de stretching. Primul este stretchingul static, care presupune întinderea la maximum a unei anumite grupe de muşchi şi menţinerea poziţiei timp de 10-20 de secunde. Al doilea tip de stretching este cel dinamic, care presupune sărituri, iar cel de-al treilea tip înglobează mai multe tehnici şi alternează tehnici de contractare musculare cu tehnici de întindere a muşchilor.
Înainte de a începe exerciţiile de stretching propriu-zise, trebuie să vă încălziţi, iar cea mai bună metodă este o alergare uşoară. Pentru a spori flexibilitatea corpului, muşchii pe care îi lucraţi trebuie întinşi dincolo de limitele normale, dar nu trebuie să forţaţi până simţiţi durere, ci lucraţi doar până în momentul în care simţiţi o anumită rezistenţă la întindere sau un oarecare disconfort. Variaţi mişcările şi faceţi exerciţii adaptate pentru fiecare articulaţie sau grupă de muşchi lucrată. Dacă simţiţi durere într-una dintre articulaţii, nu faceţi stretching pentru muşchii din jurul zonei dureroase. În plus, evitaţi să întindeţi exagerat muşchii gâtului sau cei din regiunea lombară, pentru că un exerciţiu pentru aceste zone poate duce la tasarea vertebrelor sau a discurilor vertebrale dacă nu este executat corect. Pentru aceste zone este recomandabil să efectuaţi exerciţii de stretching din poziţia şezând, pentru că zona lombară nu mai este supusă nici unei presiuni şi astfel evitaţi să vă accidentaţi. Este foarte important ca în timpul exerciţiilor să respiraţi normal şi să nu vă ţineţi respiraţia nici o secundă.

Sfaturi practice

Deşi poate nu aţi crede acest lucru, nici o mişcare din cadrul programului de stretching nu trebuie să fie improvizată. Întrucât este nevoie de efort fizic pentru a executa mişcările de stretching, nu vă aventuraţi singură în această practică, măcar la început. Participaţi la cursuri speciale de stretching pentru a învăţa să executaţi corect fiecare exerciţiu şi pentru a înţelege principiul şi efectul fiecărei mişcări în parte. După ce v-aţi familiarizat cu ceea ce înseamnă stretchingul, puteţi practica acest exerciţiu acasă. Aveţi doar grijă ca la primul semn de durere să încetaţi practicarea stretchingului şi respiraţi natural şi corect pentru a reduce tensiunea musculară.

În mod ideal, trebuie să faceţi stretching de două, trei ori pe săptămână, iar progresul va depinde în mare măsură de regularitatea cu care vă antrenaţi. Nu există o perioadă bine definită pentru a obţine rezultate vizibile după stretching, însă progresivitatea este elementul-cheie pentru eficienţa acestei tehnici.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Stretchingul, relaxare pentru trup şi suflet.

Comentarii