"

Oamenii au tendinţa de a crede mai degrabă informaţiile răspândite pe canalele neoficiale, chiar şi atunci când li se prezintă dovezi ale contrariului, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători germani, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, informează Reuters.

Cercetătorii, care şi-au testat studenţii cu ajutorul unui joc pe calculator, au mai descoperit că bârfa joacă un rol important în luarea deciziilor, a indicat Ralf Sommerfeld, specialist în biologia evoluţiei la Institutul Max Planck din Germania, coordonator al studiului.

"Am demonstrat că bârfa are o puternică influenţă... chiar şi când participanţii au acces atât la informaţiile originale cât şi la bârfa despre respectiva situaţie", au indicat cercetătorii. "În concluzie, este evident că bârfa are un puternic potenţial de manipulare", au adăugat aceştia.

În cadrul studiului, cercetătorii au dat unor studenţi nişte sume de bani. Aceştia au avut voie să ofere o parte din suma primită altor colegi, pe parcursul mai multor runde. Studenţii au scris nişte note false despre modul în care s-au comportat colegii, care au putut fi citite de toţi participanţii la studiu. În cadrul testelor, a existat tendinţa de a oferi mai puţini bani colegilor descrişi ca "avari obraznici" sau "Harpagon", şi mai mulţi bani celor descrişi ca "jucători generoşi" sau "jucători prietenoşi".

"Oamenii au citit doar bârfele, nu şi informaţiile reale despre deciziile anterioare", a spus Sommerfeld.

În a doua etapă, studenţii au fost informaţi despre deciziile reale luate de colegi, dar au primit şi informaţii false, care contraziceau dovezile. Studenţii şi-au bazat decizia de a oferi bani pe bârfă mai degrabă decât pe adevăr, a indicat Sommerfeld. "În mod raţional, dacă ştii ce au făcut ceilalţi ar trebui să-ţi pese, dar ei au ţinut în continuare seama de bârfe", a spus cercetătorul.

Cercetătorii au utilizat jocuri similare pentru a analiza modul în care cooperează oamenii şi impactul bârfei în cadrul unui grup. Specialiştii definesc "bârfa" drept o informaţie socială despre o persoană, răspândită în cadrul grupului când aceasta nu este prezentă, spune Sommerfeld.

În termeni evolutivi, bârfa poate fi un instrument important pentru persoanele care vor să obţină informaţii despre reputaţia altora sau să navigheze prin reţelele sociale, la serviciu sau în viaţa de zi cu zi."

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Bârfa este mai puternică decât adevărul.

Comentarii