Acum două săptămâni, Muzeul Pietrei a fost vizitat de o familie de clujeni. Au fost încântați de ceea ce au văzut, dar nu-i destul pentru ca vizita transilvănenilor să se integreze în memoria de piatră a locului și să devină eveniment. La plecare, pentru Biserica din Livadă, închinată Maicii Domnului, pe care au găsit-o cu totul excepțională, au promis un vitraliu cadou. Vitraliile, fără tradiție în România, au găsit în pasiunea pentru arta de a înfrumuseța și înnobila lăcașurile de cult a familiei Costea, adăpostul pentru a înflori. Ne-au lăsat la plecare niște repere de contact:
S.C CORAMI FUNZIONE S.R.L,
Cluj,
Tel. 0758 936 037
mail info@coramifunzione.com
Răzvan Costea
Am trimis pe adresa respectivă poza pe care o aveam de la statornica noastră prietenă din București, Mariana Ionescu, spre a fi model de inspirație pentru vitraliu.
Și iată-ne la fix două săptămâni la poartă cu clujenii, aducând vitraliul și înarmați cu tot ce le trebuia spre a-l monta în fereastra frontală a grotei de piatră circulară, cea care se vrea o replică a celei din Bethleem.
E vremea să vă spun că tot la finalul săptămânii care s-a isprăvit, meșterul Vasile și echipa lui au pus punct construcției, prin placarea pe jos cu piatră din Dobrogea, din cei mai bătrâni munți ai patriei, celei mai importante părți a Bisericii de Piatră – cea a Nașterii. E o treime din Biserică.
Dubla bucurie m-a cărat trei sute de metri pe picioarele personale să văd dacă minunile sunt întregi, iar visul meu, la care s-au asociat câțiva prieteni dintre voi, nu are legitimație de iluzie. Nu. E o realitate palpabilă cu degetul ochilor, al mâinii și al minții care încă mai funcționează și la mine, cel trădat de atâtea.
Arta vitraliilor, pentru care Răzvan a adunat din lume o bibliotecă de sfaturi și experiențe, el însuși absolvind o facultate de artă bisericească, e o știință care presupune nu doar inspirația pictorului, ci cuptoare care suie la sute de grade temperatura, sticle care se încovoaie și modelează cum dictează iconarul pe geam, stratificări și culori. Am întrebat, cu toate că nu se face, cât m-ar fi costat cadoul dacă nu era cadou. Cam 1200 euro, cu TVA inclus. Așa că am comandat deocamdată trei vitralii spre a pune ochi fermecați parterului turnului de piatră, gata construit.
Răzvan se scuză că are lucrări începute la o biserică din Brașov, că… Muta mea insistență, cu argumentul că timpul nu e foarte răbdător cu mine, îl face să-mi promită că într-o lună cele trei lucrări vor fi trecute la urgențe și aduse la Sângeru.
E ora unu a zilei de luni, iar eu simt că ar fi nedrept să lenevesc în pat fără a vă comunica inclusiv că am găsit pictor-femeie pentru icoana înaltă de un metru și jumătate cu Maica Domnului cu Pruncul, alăptându-l la vedere cu ceresc pământeanul ei sân.
Buni zori, dragi prieteni, și o săptămână cum v-o visați!