Tiberiu AVRAM

Infectarea lui ÎPS Pimen cu Covid-19 și transportul lui la București a deschis un nou câmp, extrem de mănos, pe care mârlanii să-și sădească sămânța urii, a răutății și a  intoleranței. Ne-au învățat părinții că nu este bine să te bucuri de răul cuiva. Cine nu a avut parte de cei șapte ani de acasă a învățat acest lucru la școală sau ar fi trebuit să-l învețe. Nu e doar ceva creștinesc. E și unul dintre elementele care ar trebui să arate că noi, ca indivizi bipezi, am ieșit din caverne.

Am văzut că, în unele comentarii, eternii anonimi își exprimau nemulțumirea față de simplul fapt că ÎPS Pimen a fost internat în spital. În opinia lor, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților trebuia dus în fața unor moaște sau depus la Catedrala Mântuirii Neamului.

Mârlanii de pe net, acești erudiți ai lumii moderne, au o mare problemă cu toți cei care nu gândesc la fel ca ei, cu toți cei care au alte valori în viață, care se conduc după alte principii și, mai ales, cu cei care țin de Biserica Ortodoxă, o respectă sau o apreciază. Nu contează că, de când a început pandemia, BOR a donat aproape 2 milioane de euro (cam cât a donat și Vaticanul), că a organizat echipe de voluntari care să-i ajute pe oamenii săraci sau pe cei bolnavi, care nu pot ieși din case. Nu are nici o importanță că, în ultimii 30 de ani, BOR a construit sute de cămine de bătrâni sau de copii, centre de asistență medicală, de recuperare, de integrare etc. În 2019, BOR a cheltuit, pentru activități sociale, filantropice și medicale, aproximativ 32 de milioane de euro, iar în 2018 suma de 24 de milioane de euro. Dar astea nu au nici o relevanță, deoarece campania „vrem spitale, nu catedrale” a prins foarte bine pe un teren secat de ignoranță și indiferență față de activitatea BOR.

Dar de unde a avut BOR acești bani, nu tot din donațiile noastre? Întrebarea nu putea, evident, să lipsească din arsenalul mârlanilor ignoranți. Da, din donații și din mult hulitele activități economice desfășurate în cadrul BOR, activități pentru care se plătește impozit la stat, contrar convingerilor celor care refuză cu încăpățânare să facă o minimă documentare pe această temă. Pentru că pe aceștia îi deranjează enorm faptul că BOR donează bani pe care îi strânge din donații, dar sunt total nepăsători la faptul că banii adunați de statul român din impozite și din nenumăratele taxe se duc pe apa sâmbetei.

Nu mă deranjează critica, atâta timp cât este făcută cu argumente și exprimată decent. Nu e cazul mârlanilor, de aceea îmi permit și eu să folosesc acest cuvânt. Pentru că am văzut cum unii dintre ei își arată satisfacția față de situația lui ÎPS Pimen, deoarece arhiepiscopul a cerut deschiderea bisericilor de Paște.

În Pastorala la Învierea Domnului a lui ÎPS Pimen, publicată de „Monitorul” în Vinerea Mare, pe 17 aprilie, sunt scrise următoarele: <Remediul pentru situația de față este să dăm ascultare recomandărilor și îndrumărilor medicilor, respectând măsurile profilactice, ținând seama de principiul Sfintei Scripturi „întâi firescul și apoi duhovnicescul” (I Corinteni 15,46)>.

Oricum aș citi aceste cuvinte, eu nu înțeleg din ele decât că ÎPS Pimen le-a cerut enoriașilor să respecte măsurile impuse de autoritățile statului român. Și atunci, cum poți să faci afirmații de genul celor menționate mai sus? Cum poți să afirmi că ÎPS Pimen a cerut deschiderea bisericilor de Paște și, prin urmare, să te bucuri de suferința lui trupească?

Ignoranța crasă a multora dintre cei care comentează pe net o cunoaștem noi, ca ziariști. Acum două sau trei luni, am publicat o știre despre un polițist prins în flagrant în timp ce lua mită. Cam așa suna titlul. În primele comentarii eram înjurați și făcuți albie de porci pentru că nu am dat numele polițistului. „Dacă era unul dintre noi, ne dădea și CNP - ul”, scria a treia sau a patra persoană care a postat un comentariu la acel material. Evident că, principial, și nu numai, iritarea comentatorilor, dincolo de limbaj, era justificată. Și sunt convins că și dvs. le dați dreptate. Dar ce părere aveți dacă vă spun că numele polițistului era scris chiar la începutul celui de al doilea paragraf al materialului? Asta înseamnă să comentezi un articol și să-ți dai cu părerea despre ce s-a întâmplat și despre autor, fără măcar să citești respectivul material.

Dar nu doar ignoranța deranjează, ci răutatea. Mai ales răutatea și ura care se simt din vorbele unora. Trecem cu vederea toate greșelile noastre, mai mici sau mai mari, toate păcatele, ni le iertăm invocând momentul în care s-au produs. Așa am gândit atunci, nu se putea altfel, acelea erau împrejurările, am fost forțat de cei din jur etc. Ne căutăm scuze și le găsim ușor pentru răul pe care l-am făcut cuiva, cândva, pentru greșelile pe care le-am făcut față de alții, pentru suferința pe care am provocat-o unor prieteni sau apropiați. Pentru tot ce am făcut noi rău ne găsim scuze. Dar nu suntem în stare să iertăm pe cineva care a greșit în tinerețe, cum a fost și cazul lui ÎPS Pimen. Numai noi putem să greșim. Numai noi putem să facem oamenii să sufere. Numai greșelile noastre sunt scuzabile și iertate. Ale celorlalți nu.

Ce s-a întâmplat cu noi de am ajuns să fim atât de învrăjbiți? Ce s-a întâmplat cu noi de am ajuns să fi dominați de atât de multă răutate? Ce blestem s-a abătut asupra noastră, de am ajuns să nu-l mai suportăm pe cel de lângă noi, doar pentru că gândește altfel, arată altfel, trăiește altfel?