Lucian AVRAMESCU

Nu sunt, recunosc, procuror, ci doar scriitor, cu acces la imaginație și la logica – zic eu – a bunului/simț. Dar aici nu-i vorba de imaginație, ci de crime monstruoase, dovedite și recunoscute.

M-am temut, cu groază și greață, de avalanșa televizistică de Gheorghe Dincă, de stoarcerea bănoasă a acestui subiect, de îndepărtarea de strigătul disperat al unei copile la 112, adică la statul român. Am intuit că forțe malefice vor întoarce pe dos tragedia, iar mâine ne-am putea întâlni pe stradă cu mizeria umană Dincă dând autografe.

După două strigăte de revoltă publicate de mine, zilele trecute, iată că vine confirmarea că marea afacere a televiziunilor și a statului român cu criminalul sadic din Caracal, pe care l-au făcut vedetă de Hollywood, pe care-l mângâie blajin pe creștet noii milițieni și noii procurori ai patriei, pe care doar nu-l pupă-n cur, prinde aripi. Unul, un cetățean, îmi scrie îndârjit, revoltat, gata să sară la beregata scrisului meu, cum îmi permit eu să spun că Dincă este șacal și criminal. Ce dovezi ai, Avramescule? – urlă ăsta la mine.

Am, în urechi încă, țipătul disperat al copilei Alexandra, legată cu sârme, care spune – ce mărturie mai vrei? – că vine, vine violatorul, cel care a furat-o de pe stradă, a violat-o, a bătut-o și e gata s-o ucidă. O spune ea, victima, martor suprem, imbecilule! Anchetatorii au găsit ADN-ul copilei în odaia șacalului, în cenușa și-n oasele incinerate. Ce vrei mai mult? Ești portretul perfect al consumatorului de minciuni televizate, ești materia perfectă pentru manipulările care au făcut din biata mea țară ce a ajuns.
Da, pentru mine apariția zilnică a acestui monstru care se îngrașă, spălat de sânge, de sperma cu care a stropit salteaua unde e și sângele copilei, igienizat, bărbierit și tot mai sigur pe el, e o insultă pentru specia om.

Că tu, ”Neluțule”, așa semnezi, mă cerți pe mine că insult un nevinovat ca Dincă, e dovada că principalul criminal în serie, statul român, și-a făcut treaba perfect. Diversiunea a prins. Dincă are prozeliți. După câteva luni de televizări, monstrul va fi liber și-și va face partid. Tu, diminutivule autorăsfățat, tu, Neluțule, vei fi vicepreședintele lui și primul lui argat. Până în ziua în care, dacă arăți cât de cât sexi, sau îl enervezi cu ceva, te va preschimba în cenușă.

Ce argumente mai am? Șacalul, lăudându-se, a dat pe gură, a recunoscut semeț, a povestit mândru cum a răpit, a violat și a ucis. A povestit în celulă cum a umilit falusian și le-a cerut avocaților, dacă au fiice, să le trimită la el să le rezolve.

De ce m-am temut, strigând alarmat că se petrece, sub ochii noștri, o nouă crimă monstruoasă, de astă dată față de adevărul evident? Fiindcă știam că tu, Neluțule, exiști, victimă a manipulării și având deopotrivă aptitudini de bou.