Alina MIHĂESCU

Lansarea cu succes a celei mai puternice rachete a tuturor timpurilor, Falcon Heavy, este, pentru o lume normală, ştirea momentului. Dată fiind importanţa şi dimensiunea incontestabilă, nu se poate discuta în termeni de naţiuni. Este o mare realizare a umanităţii, a omului ca specie. Dar până la urmă, suntem ceea ce gândim şi acţionăm în consecinţă. Aşa se face că această ştire istorică n-a spart prime-time-urile televiziunilor româneşti, n-a provocat breaking news-uri spectaculoase, n-a deschis jurnale sau ediţii de ziar. A fost totuşi consemnată. Câtă vreme nu avem interes pentru chestiuni colosale, vom rămâne mici. Foarte mici şi preocupaţi de acţiuni imposibil de definit precum sabotarea unor filme care rulează la Muzeul Țăranului Român pe motiv că nu ne place subiectul şi că „avem datoria” de a le spune altora cum să gândească şi cum să trăiască. Ei cu odiseea spaţială, noi cu tradiţia ancestrală. În altă ordine de idei, absolut justificat este interesul românilor în aceste zile pentru propriile portofele, date fiind consecinţele revoluţiei fiscale înfăptuite de Lia Olguţa Vasilescu. Unii cred că au luat ţeapă, ea zice că o eventuală vină ar avea-o departamentele de Resurse Umane, deoarece interpretează greşit legea şi calculează eronat salariile. Vremelnicul ministru al Muncii îşi permite asta pentru că publicul votant majoritar este format din cei care au grija filmelor la MȚR şi nu a lansărilor pe orbită ale lui Starman plecat spre Marte. În timp ce în România legislaţia muncii este chinuită şi are consecinţe dramatice asupra angajaţilor şi mai ales a celor mulţi, din mediul privat, în ţările mai atente la stele, modificările privind regimul de muncă se întâmplă la un cu totul alt nivel. Căci tehnologia şi progresul sunt cele care permit, de exemplu, muncitorilor din Germania să solicite condiţii de muncă mai bune. Cel mai puternic sindicat din Germania a obţinut creşteri salariale şi dreptul angajaţilor de a avea săptămâna de lucru de 28 de ore. Acum, fiecare înţelege cât poate sau cât le permite grupul de la MȚR şi fiecare apreciază astfel cam care este distanţa dintre România şi lumea civilizată sau cea de la Pământ la Marte.