Lucian AVRAMESCU

Poporul român, aflu de la o nemţoaică, arheolog cu merite internaţionale şi specialist în chestiunea milenară a aurului, nu se trage din romani. Mă rog, din romanii masculi, împerecheaţi cu femeile dace pe care le alergau prin păduri şi alea, obosind, se lăsau violate. Din viol, am învăţat la şcoală, fireşte utilizând cuvinte mai dichisite, s-a născut poporul român, cu tatăl de la Roma şi mama autohtonă, geto-dacă. Nemţoaica zice că nu-i aşa. Romanii au venit aici, e adevărat, l-au bătut pe Decebal în război şi s-au apucat de săpat în minele lui de aur. Veniseră după aur, aşa cum au venit, mai târziu, turcii, ruşii, tătarii, austro-ungurii şi, cu îngăduinţa cercetătoarei din Germania, nemţii ei. Toţi au căutat şi au luat aur cu carate şi, mai târziu, aur negru, până s-a isprăvit. Ceea ce nu ştiam cu totul e că Traian al Romei nu a venit să-i ia musai capul lui Decebal, ci aurul. De aici minele ”romane”, edificiile subterane de la Roşia Montana care ne fac unici în arheologia subteranelor aurifere ale lumii, alte cele relicve, vestigii, efigii. Soldaţii Romei au venit să ia aur şi au luat. După care s-au cărat, lăsând în urmă nu poporul român, rezultat din împerecherea femeilor dace cu potenţii soldaţi de la Râm, ci niscaiva cuvinte latineşti, nişte poduri – ca ăla al lui Apollodor din Damasc – ceva semne de civilizaţie, nişte ruine de piatră cărora le zicem castre. Poporul român, zice nemţoaica, nu e decât lingvistic legat de italieni. Românii – zice ea – sunt calzi, ca nicio altă ginte latinească. Românii, cu o civilizaţie a aurului de 6000 de ani, se trag din daci. Voi, zice ea, sunteţi urmaşii unici ai dacilor. Romanii au fost pe la voi, au lăsat nişte urme, dar n-au stricat fundamental cultura, spiritul, civilizaţia dacilor. Au fost prea trecători pentru a modifica în profunzime ceea ce erau dacii.
Am citit chestia asta azi şi, mărturisesc, m-am împăunat şi m-am dat rotund în orgoliu, identificându-mă cu învins-victoriosul dac, cioplit pe Columnă şi nu cu Traian, detronat onomastic de urmaşi de doi lei. Fac – promit – la Muzeul Pietrei din Sângeru, o cioplitură care să-l arate pe regele dacilor învins/neînvins. Columna lui Decebal! Pe cea a lui Traian de la Roma am văzut-o şi nu am leşinat de emoţie. E la locul ei. Fac şi una acasă!