Lucian AVRAMESCU

Sunt, amândoi, în doze mai mari sau mai mici, farsori? Acţiunile domnului Dragnea, de la Ordonanţa obsesivă 13, numirea doamnei Shhaideh premier, ”evaluarea” guvernului doar pentru a-şi da afară propriul prim-ministru prin moţiune de cenzură PSD contra PSD, de râsul curcilor şi, mai nou, ieşirea la înaintare cu o propunere vulnerabilă din multe puncte de vedere, indică un căruţaş care dă repetat şi sinucigaş cu oiştea-n gard. Toate acestea arată mai degrabă o consistentă doză de dobitocie. Cum e, de fapt, domnul Dragnea? Citesc diverse întrebări de acest gen şi nu ştiu să răspund. Poate însuma toate calităţile enumerate şi la fel de bine poate fi doar un politician român uns cu toate alifiile, dar care greşeşte des proporţiile, ca atunci când faci magiun şi nu eşti doctor în fiert prune cu zahăr. El a reuşit oricum, pe fondul absenţei din peisaj a liberalilor la alegeri, figurând doar ca ghiveci şi amestecătură, performanţa de a fi votat de mai toată lumea care şi-a învins greaţa de a pune ştampila pe cineva. De ce-şi face varză acel pseudosucces Dragnea? L-a adus acum pe Tudose, criticat văd ”pentru mecla de drojdier” şi pentru că-i agent! Peisajul politic e plin de drojdieri şi grade sub acoperire, dar aici Dragnea a jucat pentru ca Tudose să fie respins. Motive erau din belşug. Numai furtul recunoscut de lucrare de doctorat şi era cu îndestulare spre a fi respins. Dragnea avea, cică, planul unei sonore gargare anti-Iohannis (la care convoca duetul de largă sonoritate Olguţa – Firea!), care ”distruge ţărişoara, lungeşte criza” (făcută de Dragnea!) şi venea cu soluţia Carmen Dan, perfectă din destule puncte de vedere. Iohannis, ameninţat cu suspendarea, spunea rezon.
Iată însă că Iohannis n-a muşcat momeala şi l-a acceptat rapid pe Tudose, trecând peste toate cusururile lui, de mimică sau de conţinut. L-a fericit pe Dragnea sau i-a tras o bâtă în cap? Eu zic că nu l-a fericit, iar ponoasele ar putea veni curând. Dar am putea trăi şi  o altă ciudăţenie! Tudose, respins de Parlament! (Scriu aceste rânduri înainte de vot, aşa că nu ştiu cum va ieşi!) Cum, fiindcă este un angajament confortabil de vot: PSD, ALDE, UDMR, minorităţile, altele decât cea maghiară? Cum să cadă, cu aşa căpiţă de voturi? Uite aşa, cu votul secret al parlamentarilor, inclusiv al celor ţinuţi în zbilţ de Dragnea. Dar aici discutăm de abilităţile lui Iohannis, care e şi el farsor. Desemnarea rapidă a pesedistului Tudose e operată pentru ca Dragnea să se facă şi mai tare de bâlci şi pentru a micşora băţoşenia PSD, devenit un partid de olguţe. O face pentru sine, cu gândul la al doilea mandat, ceea ce îi acordă o anume îndreptăţire. Dar aici fentează România. Și totuşi, de ce s-ar bate Iohannis pentru a împiedica duşmanul Dragnea să se facă de rahat? Fiindcă e preşedintele tuturor. Un diftong de avertizare să fi scos! N-a scos. E farsor Iohannis sau dobitoc, cum scriu unii? E un politician care se iubeşte pe sine şi lucrează la portretul lui electoral. Nimic mai mult. Imbecilitatea gesturilor orchestrate de Dragnea nu trebuie împiedicată. Dragnea este singurul preşedinte al PSD care n-a priceput nimic din manevra abilă a lui Năstase de a îndesa fostul PDSR al lui Iliescu în haina PSD-ului istoric, al lui Titel Petrescu, şi acţionează consolidând o genetică bolşevică. Numai că şi aici îl citez pe autorul acestei mişcări, ”cerneala iscăliturilor n-a intrat înăuntru”, gardul rămânând vopsit pe deasupra. PSD e, a rămas, FSN, PDSR şi chiar mai rău decât atât sub stalinistul Dragnea.
Sunt farsori Dragnea şi Iohannis? Sunt, cum îmi scrie cineva, dobitoci amândoi? Nu, nu sunt. Sunt doar politicieni români. Necazul e că faultările reciproce, jocul pervers la vârf desenează strâmb, din ce în ce mai strâmb, biata Românie. Tudose, premier? Am mai avut actori care au fost simultan Agamiţă Dandanache şi Cetăţeanul Turmentat. Un alt turmentat, care se amuză la televizor pe post de Adonis, de moaca noului desemnat, e un drojdier notoriu care a fost două mandate preşedinte şi arată cum îl vedem!

P.S. Mai sunt trei ore până la votarea în plen a noului cabinet. Ce va ieşi? Habar n-am! Rezultatul, indiferent care va fi, nu schimbă ceea ce am scris mai sus.