Odată ales, primarul, ca şi preşedintele, trebuie să fie al tuturor. În cazul nostru, trebuie să aibă în vedere binele tuturor sucevenilor. Exact ca în campania electorală, când candidatul încearcă să se adreseze şi să convingă tot felul de oameni, să promită ceva oricărei categorii sociale sau profesionale, după câştigarea mandatului trebuie să ia în calcul mulţumirea într-o anumită măsură a fiecăruia în parte. Şi să ştiţi că nu-l suspectez pe primarul nostru că n-ar face asta. Dimpotrivă, Ion Lungu încearcă să-mpace şi capra, şi varza. Tocmai de aceea îmi permit să atrag atenţia asupra unei nemulţumiri legate de o chestiune de care s-a ocupat de curând. La câte sunt de rezolvat într-o primărie, nu cumva să considere subiectul închis. Să continuăm deci să vorbim despre taximetrie. La propunerea breslei taximetriştilor, primarul Ion Lungu, împreună cu viceprimarul Lucian Harşovschi, a iniţiat o hotărâre de Consiliu Local prin care tariful maximal pe kilometru a crescut de la 1 leu şi 80 de bani la 2 lei 50. Scump! A strigat toată lumea. Scump aş spune şi eu, dacă mă gândesc că e vorba de o majorare de 38%. Şi totuşi, am încredere în piaţă că va reglementa natural această situaţie. Dacă e cu adevărat prea scump, lumea nu va mai merge la fel de mult cu taxiul, iar o eventuală scădere a profitului îi va determina pe taximetrişti să revină la preţuri mai mici. Dacă le merge cu noile tarife, foarte bine, bravo lor! Problema este că nu tariful e prioritatea acestui serviciu. Nu din cauza preţului nu le merge afacerea. Ca-n orice business, factorii care contribuie la succes sau insucces sunt mai mulţi, iar ponderea lor diferă în importanţă. Când vinzi servicii, ca în cazul taximetriştilor, unul dintre cele mai importante aspecte este calitatea. Asta presupune curăţenie, corectitudine, eficienţă de timp şi politeţe. Taximetria nu e doar o activitate de transport şi atât. Ori dacă nu-mi vinzi pachetul complet, cu cele de mai sus, nu poţi pretinde nici preţuri rezonabile, nici clienţi mulţumiţi. Dacă nu-mi oferi toate astea nu poţi să-mi ceri să te înţeleg, nu poţi să-mi fii simpatic şi deci nu pot să-ţi dau bacşiş. Dacă nu porneşti aparatul şi nu-mi dai bon fiscal nu pot să nu mă gândesc că mă tragi în piept, pe mine şi pe bugetul local. Iar primarul nostru ştie cu siguranţă toate astea. Acum că i-a mulţumit pe taximetrişti aprobându-le majorarea de tarif, zic să facă treaba până la capăt şi să le solicite oficial, prin regulament, să-şi crească standardele de calitate impuse de normele elementare de bun-simţ şi igienă. Nu de alta, dar şi clienţii taximetriştilor sunt o categorie socială ale cărei solicitări contează.