Mereu în prim-plan, când om de bază al vămilor, când apropiat al lui Băsescu (un fel de Elena Udrea cu nădragi, dar cu întrebuinţări mai limitate), apoi cel care l-a dat mat pe Băsescu, refuzându-i spectaculos şi curajos metresa, visată şefă de partid şi preparată pentru scaunul de la Cotroceni (departe merge obrăznicia politică!), Vasile Blaga a luat drumul DNA. A fost, a zis prima oară, relaxat ca o chiftea în farfurie, o chestiune minoră. Un şef de poliţie de la Bihor umbla cu maşina lui pe care a zgâriat-o. Cum dracu'să cerceteze DNA un accident în trafic în care Blaga nici măcar nu era la volan? Fireşte că minţea, cum mint mai toţi politicienii. Din maşina şifonată un pic, ”la bara de direcţie”, au curs nişte sute de mii de euro. Accidentul nu era, carevasăzică, de circulaţie, ci de circulaţie a şpăgii.
Vasile Blaga, cel care a reuşit să îndese în PNL aproape tot PDL-ul lui Băsescu, ”o mare victorie a dreptei” (un mare fâs politic!), recunoaşte că a fost chemat ca ”suspect”. Păi pe principiile tale ”liberale”, nene, ar trebui să te retragi din Parlament, din semiconducerea partidului, să-ţi iei bagajele morale putrede pe care le ştiu de când ieşeai – cam în vremea în care circulau aceşti bani cu maşina matale – din sediul Internelor cu alţi şnapani (Berceanu, Videanu, unde tocmai luaserăţi ”o gustare mică” de voturi care l-au reuns pe Băsescu). Hai, demisia de peste tot şi ”să lăsăm justiţia să-şi facă datoria”! Dacă ieşi nevinovat, ceea ce e obligatoriu să luăm în calcul, vii îndărăt simplu membru de partid. Dacă eşti vinovat, mergi la mititica fiindcă un dosar îl atrage pe altul, iar mulţi din greii politicii româneşti ne-au fost arătaţi ca bandiţi.
Am scris rândurile de mai sus când Blaga intra şi ieşea de la DNA. Văd că mi-a ascultat gândul, depăşindu-l chiar – a tuns-o cu totul din viaţa politică şi publică. S-o fi speriat de ce-a văzut prin dosare? Se călugăreşte, apucat brusc de-un junghi ceresc şi de-o remuşcare? Cert e că a demisionat din tot şi toate. Țara asta a respirat cam mult Vasile Blaga şi era timpul să-şi amintească numele uitat al poetului din Lancrăm, trecut în umbră şi nepăsare.
România asta nu s-a autojefuit de a ajuns sărăntoaca lumii, iar Vasile Blaga mie mi s-a arătat mereu ca un mare şnapan. Greşesc? Mă corectează justiţia care-l va scoate scrobit? Îndoi-m-aş! Drumurile desenate de tribunale duc, din păcate cam târziu, cam prea târziu în cazul lui, nu spre Roma, ci spre Jilava. Călătorie sprâncenată! Poate-l iei cu matale şi pe Băsescu, frate de chef până la 5.00 dimineaţa când, în direcţii deferite plecând, aveaţi fiecare sub tălpi câte cinci cărări.
P.S.
Lăsaţi-o mai moale, domnilor liberali, cu ”cred în nevinovăţia domnului Blaga”, bla, bla, bla, că vă faceţi de râsul curcilor. Cred în toate nevinovăţiile de pe pământ, dar niciodată în castitatea la şpagă a domnilor Blaga şi Băsescu.