Alina MIHĂESCU

Infrastuctura, şoferii, automobilele, pietonii, la care se adaugă bicicliştii şi motocicliştii, contribuie fiecare în parte la ceea ce numim la Suceava un trafic îngrozitor. Nimic din toate acestea nu funcţionează normal. Şi da, am uitat să menţionez agenţii poliţiei rutiere, dar totul are o explicaţie: ei nu se prea află în trafic, sunt cele mai discrete făpturi din municipiul Suceava. Lipsa lor e compensată totuşi, mai ales în această perioadă a anului, de o altă categorie - stranierii. Mai mult, ferească Dumnezeu să nu ai aer condiţionat în maşină şi să trebuiască să traversezi oraşul. Te vei simţi osândit. Şi nici măcar nu putem acuza autorităţile locale de dezinteres, atâta vreme cât ele, periodic, lucrează la câte ceva în acest sens: asfaltează, pun pavele şi borduri sau trasează piste de biciclete. Putem însă să le acuzăm de iresponsabilitate. Aşa se cheamă când nu faci lucrurile cu profesionalism pe bani publici, nu? Degeaba pui pavele dacă nu sunt montate corect şi lucrarea va trebui reparată peste câteva luni, degeaba asfaltezi dacă muncitorii lucrează pe ploaie sau folosesc materiale proaste şi în van faci piste de biciclete dacă sunt presărate de stâlpi şi alte obstacole şi nici nu sunt complete. Totul, doar ca să spunem că am făcut. Şoferii nu sunt nici ei departe de autorităţi în ceea ce priveşte respectul pentru comunitate şi pentru legislaţie. Suceava e un oraş mic, cu străzi înguste, fără locuri de parcare. Şoferii însă conduc de parcă n-ar şti toate astea. Stranierii, aflaţi în vacanţă, şi-au luat liber şi de la respectarea regulilor de circulaţie, că acolo unde lucrează ei, în Europa, prea stau crispaţi de atâta civilizaţie impusă. Acasă, pe uliţă, merge şi pe interzis, ba chiar asezonat cu un sonor „vaffanculo”! Mergem noi la ei, dacă e musai. Automobilele se înmulţesc de parcă tocmai a dat decretul din '66 peste ele. Piaţa second-hand prosperă, iar traficul ne sufocă. Motocicletele, rarisime cu ani în urmă, sunt şi ele tot mai multe şi dincolo de exotismul pe care-l aduc oraşului, ridică pentru şoferi o problemă suplimentară. Până ne-om obişnui cu acest gen de vehicul pe străzi, mi-e teamă că o parte dintre ei ne vor părăsi brutal, pe cale naturală, ori nu ne dorim asta. Şi iată-ne ajunşi şi la biciclişti. Nu doar că n-au, săracii, piste de biciclete (căci cele desenate de Primărie sunt o comicărie), dar din cauza acelor linii trasate pe anumite trotuare din oraş, în caz că circulă pe carosabil încalcă, de fapt, codul rutier. În astfel de cazuri, să spunem, culpa e comună, dar când îi vezi traversând pe trecerea de pietoni pe bicicletă nu mai au nici o scuză. Aşa ceva nu e permis de lege şi este realmente periculos, ceea ce orice şofer cu permis de conducere de tip C poate confirma. Şi culmea, ei sunt cei care se plâng cel mai mult de condiţiile din trafic. Cât despre pietoni, nici nu mai intru în amănunte, aşa oraş, aşa trafic, aşa pietoni. Dar de ce s-ar schimba toate astea atâta vreme cât organul care veghează o face din birou. N-au personal suficient probabil, dar nici că se spetesc. N-au, de fapt, nici o scuză. Nici noi.