Alina MIHĂESCU

Vineri la ora 0.00 începe oficial campania electorală. Intrăm în linie dreaptă spre ziua alegerilor locale şi se schimbă puţin regulile jocului. Afişajul electoral şi orice formă de publicitate se face reglementat după norme prestabilite. Până astăzi însă, fiecare a făcut ce-a vrut, s-a afişat unde-a putut, în ce dimensiune şi-a permis. Adevărata promovare a început de mult, iar când e vorba de interese comune, partidele se coalizează. Nu poţi să te opui binelui poporului în an electoral. Ba mai mult, nu poţi să nu ai iniţiative în sensul ăsta. Nu întâmplător s-au îngrijit parlamentarii taman în an electoral de Legea dării în plată sau de majorarea salariilor bugetarilor. Totul se reduce, vorba unui fost demnitar, actual client al DNA, la interesul naţional. Numai că grija faţă de elector este doar o faţă a icebergului, atâta vreme cât consecinţele acestor măsuri mărinimoase se răsfrâng asupra bugetului pe termen mediu şi lung. Şi numai ca să-ncurce iţele, Comisia Europeană a publicat săptămâna aceasta Prognoza de primăvară 2016. Răutăcioasă cum o ştim, Comisia avertizează din nou România că cele două legi date acum, în contextul alegerilor locale şi legislative, reprezintă riscuri asupra economiei, asupra încrederii investitorilor şi a perspectivei de creditare. Sigur, pentru românii datornici aflaţi în imposibilitate de plată, Legea dării în plată este o cale de supravieţuire, dar nu băncile sunt acelea care la o adică vor avea de suferit. Pe ele statul nu le lasă niciodată la greu; nici măcar în ani neelectorali. Oamenii însă contează doar când au de dat un vot la schimb. Aşa au apărut şi iniţiativele privind majorarea salariului în sectorul public încă de pe vremea guvernului Ponta. Oricine ar fi venit în loc la fel ar fi făcut, iar excepţie nici tehnocraţii n-au îndrăznit. Veşnic de vină pentru măsurile nepopulare din România, Comisia Europeană motivează cu cifre, cu valori ale principalilor indicatori macroeconomici: Inflaţia a ajuns la un minim istoric în martie 2016, de -2,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, ca urmare a reducerii TVA standard de la 24% la 20%. Comisia prevede că inflaţia din România va rămâne pe minus până la jumătatea anului, după care va reveni la valori pozitive. În anul 2017 inflaţia va creşte la 2,5%, în ciuda tăierii suplimentare a TVA standard cu încă 1 punct procentual din anul 2017. În aceste condiţii, deficitul bugetar al ţării ar urma să crească la 2,8% în acest an, adică peste ţinta de 1,1% asumată de România. Deşi deficitul prognozat se înscrie în ţinta asumată de Guvern prin legea bugetului de stat, în 2017 acesta ar urma să crească peste limita de 3%, prevăzută de criteriile de la Maastricht, moment care declanşează procedura europeană de deficit excesiv. Calculele privind indicatorii economici ar putea părea sterile, dar nu sunt. Profesioniştii fac analiză, în timp ce politicienii iau măsuri sociale cu gândul la avantaje electorale. Dar procentele de deficit bugetar sunt necunoscute totale pentru electori, în timp ce suta de lei în plus la salariu o simt la portofel. Iar politicienii ştiu asta. Hai cu campania, hai cu alegerile, măcar să se termine mai repede!