Lucian AVRAMESCU

Respir aerul dimineţii. E o răcoare tânără în el care-mi pătrunde plămânii şi mi-i cere energici. Respir cu putere. Dealul la Sângeru se face zilnic mai verde, iar bătrâna pendulă de lângă bibliotecă a rămas de săptămâni întregi nepornită. Băngăne aiurea la orele fixe, de parcă te-ar anunţa că ai mai consumat un ceas din viaţă. Câteva vrăbii cuibăresc în zidul casei şi se cheamă drăgăstos. Deschid, reîntors la masa de scris, laptopul. O colegă a postat opinia unei doctoriţe despre mâncare. Încerc să citesc când aud întrebarea, prin uşă, ce aş dori la micul dejun. Nimic, deocamdată, răspund. Stai să închei un sfat autorizat. Citesc mai departe. Rezumatul ar fi că nu mâncarea face neapărat cancer sau boală. Contribuie şi ea. Poţi fi vegetarian şi să te ia iute Sarsailă. Decisivă e starea de bine din tine. Starea de bine din tine te menţine sănătos. Dealurile par sănătoase şi sunt vegetariene. Ba nu-s. Lupii fac parte din fauna dealului. Lupii nu-s vegetarieni. Eu nu-s vegetarian, dar nu mă dau în vânt nici după cărnuri. Reţin că fericirea e alimentul care te apără de cancer. Acum trei ani, la o analiză curentă, o doctoriţă mi-a spus că am cancer. Am fost trist o zi şi o noapte, dar nu disperat. Apoi m-a sunat, scuzându-se că asistenta a încurcat analizele şi cele rele nu erau ale mele. Doctoriţa lucrează acum în Anglia. N-am apucat să aflu ale cui erau analizele rele. Fericirea deci, starea de bine, surâsul, optimismul, dealul înverzind sub ochii mei care erau şi ei verzi, poate-s şi acum, te feresc de cancer. Ce-ţi prepar la micul dejun? - mă întrebi alarmată că nu răspund. Ce să-ţi aduc înaintea cafelei? Alege tu ce vrei! – am răspuns zâmbind, într-un târziu. Presară însă şi niţică fericire deasupra, dar să fie peste
omletă!