Alina MIHĂESCU

Faptul că în limba română există expresia „ne-a ajuns cuţitul la os” spune multe despre frecvenţa cu care situaţia s-a tot repetat. Şi asta în condiţiile în care românul e răbdător şi nici cuţitul nu taie prea bine. Mai mult rupe, ceea ce doare mai tare. Nivelul de îndrăzneală şi nesimţire la care s-a ajuns în Parlamentul de la Bucureşti justifică pe deplin decizia de marţi prin care aleşii neamului şi-au dat pensii speciale, în condiţiile în care veniturile majorităţii românilor sunt derizorii, iar anul 2016 vine cu măsuri fiscale categoric criminale pentru mii de întreprinzători. Aflaţi în opoziţie, dar la butoane, ca făcători de legi ce se află, parlamentarii îşi urmăresc consecvent propriul interes şi acţionează cu sânge rece, fără să le pese câtuşi de puţin ce înseamnă gestul lor egoist şi meschin pentru milioane de români. Oamenii educaţi ai acestei ţări, care gândesc şi trăiesc onest, fac parte din categoria cel mai uşor de umilit. Unul dintre cele mai frustrante lucruri pe lumea asta este să ai şefi mai proşti decât tine, să vezi că ei decid şi dispun de tine fără să dea doi bani. Şi-atunci se naşte revolta, aşa cum s-a întâmplat în cazul actorului Tache Florescu. „Începând de azi (n.r. ieri) voi refuza să mai plătesc orice impozit către stat. Adică voi intra în GREVĂ FISCALĂ, până când această lege (n.r. Legea pensiilor speciale pentru demnitari) va fi revocată, iar cei care au iniţiat-o şi votat-o îşi vor cere scuze public Poporului Român. Consider acţiunea parlamentarilor un act de TRĂDARE şi SPERJUR, faţă de cei care i-au votat. Îmi asum toate repercusiunile acestei decizii şi voi continua, dacă e cazul, cu GREVA FOAMEI până la sinucidere. Eu nu pot continua să trăiesc în umilinţă, înşelătorie şi captivitate”, scrie public actorul Constantin Florescu. Mesajul său a fost preluat, distribuit şi apreciat de mii de români care, cu siguranţă, se regăsesc în personaj, care trăiesc aceeaşi umilinţă şi neputinţă. Soluţia pe care ne-o propune este de luat în calcul, deşi ar putea atrage serioase bătăi de cap, dar probleme extreme impun măsuri extreme. Parlamentarii sunt bugetari, bugetari privilegiaţi. Să ne imaginăm că propunerea lui Tache Florescu ar fi îmbrăţişată de cât mai multă lume. Bugetul nu s-ar mai alimenta în ritmul prevăzut, iar gaura ar fi atât de mare încât s-ar pune problema neplăţii salariilor bugetarilor. E de la sine înţeles că nu parlamentarii ar avea de suferit, căci ei sunt cei care-şi vor fi luat primii drepturile băneşti. Blocajul însă s-ar putea să încurce suficient de tare încât o astfel de probabilitate să devină demnă de luat în seamă şi musai de evitat. E nevoie de curaj să facem ceea ce propune actorul Tache Florescu, depinde însă cât mai avem de pierdut. Gura lumii zice că nu prea multe, că s-a ajuns la fundul sacului şi că lucrurile nu mai pot continua aşa. La fel spunea şi strada după #Colectiv, la fel spunea şi strada în decembrie acum 26 de ani. Şi-ncheie actorul mesajul său către noi toţi: „Pur şi simplu NU MAI POT şi NU MAI VREAU!”