Lucian AVRAMESCU

E limpede că se joacă tare. Se joacă machiavelic. Se joacă  pentru alegătorul din mine, urât. Unora li se pare că-i frumos. Ajuns pe Litoral, fiindcă i-am promis fiicei mele celei mici că, imediat după serbarea şcolară şi după premiul luat, o duc la mare, încerc să compensez pustietatea din hotel şi  frigul de pe plajă, citind în cameră. Îmi arunc un ochi pe ştirile postate de colegii mei de la AMPress. Una declanşează o avalanşă de injurii. E cea legată de măsura, catalogată drept "populistă” (nu am înţeles dacă de redactori sau de partidele de opoziţie), prin care Victor Ponta, de pe patul de spital, scade TVA-ul, ieftineşte doctoriile, măreşte pensiile (aşa scrie un cititor!), face, în sfârşit, Dreptate. Mă bucur. Nu că şi-a scrântit piciorul, ci că readuce românilor, bolnav fiind de-o boală care l-a luminat, laptele şi mierea visate. În sfârşit, pe linia Baku – Istanbul, premierul nostru, care n-a mai dat nas în nas cu procurorii DNA, pentru, se zice, nişte furtişaguri în Gorj, fiindcă s-a operat de o suferinţă veche tocmai la turci şi nu poţi deranja o suferinţă, a făcut, în sfârşit, dreptate. A dat, dintre feşe şi seringi, dezlegare la dreptate. Se dă îndărăt mărită, foarte bine, pensia mea de scriitor şi ziarist, care după 44 de ani de muncă, primesc mai puţin decât un şomer din Tanganica, doctoriile mele vor fi mai ieftine şi sunt multe după un infarct petrecut acum 16 ani, totul devine ca-n grădina raiului. Urât, le zic, şi eu ziariştilor mei care au scris, chiar dacă citând declaraţii politice, că-s măsuri ”populiste”. Sunt măsuri aşteptate, sunt măsuri necesare, sunt…Bravo, Ponta! E penal? Ei şi?! Dacă, aşa cum scrie cineva, într-un comentariu mai pitit, nu-s decât nişte minciuni ordinare, dacă statul va da cu o mână şi va lua cu alta, dacă ”bunăstarea” nu-i decât o frecţie sezonieră? Huuuo, cititorule care scrii împotriva unui om care, de pe patul de spital, face dreptate.

Altcineva mă atenţionează că pălmaşii lui, detaşamentul de luptători pe facebook al lui Ponta, poate că acelaşi utilizat de Udrea şi Băsescu, a început marea bătălie. Ponta trebuie scos victimă şi erou. Aşa să fie? Din ce văd şi citesc, aşa se vor petrece lucrurile. Ponta va fi decretat erou şi va fi scos victimă. Nu contează că s-a lovit la genunchi în copilărie sau în tinereţe şi l-au apucat junghiurile tocmai când trebuia să dea nişte explicaţii legate de furtul unor, aşa înţeleg, milioane de euro de la mine şi de la tine. Ce contează mă, urâţilor, că a furat, dacă-mi măreşte şi mie pensia, sandvişul, sarailia? De unde? De pe patul de spital, unde unii clocesc suferinţe buboase fără să-i doară de popor. Pe el îl doare. Nu în cur cum scriu nenorociţii de adversari şi de ziarişti.

Ponta joacă tare. Înţeleg că pe partea ailaltă joacă Iohannis. Canci, era să zic, dar nu mai zic. Cu cine? Cu Blaga, cu Flutur, cu Roberta, cu Videanu, cu Anca Boagiu, cu toţi escrocii care au venit după escrocii pesedişti? Cu cine să joace neamţul? Cu poporul, mi se răspunde! Păi poporul e gata să-l sfinţească pe Ponta.

România şi-a aflat în Victor Ponta pe unul dintre cei mai periculoşi conducători pe care i-a avut cândva. Are acasă o armată disciplinată, bine hrănită, bine antrenată, care de 25 de ani fură România şi a adus-o unde e. Ne are acasă pe noi, pe mine, pe tine, pe cei cu pensii de rahat, pe cei cu buzunarul gol, scriitorii pe care nu-i mai bagă nimeni în seamă, academicienii prost plătiţi, plebea gata să aplaude pentru un covrig. Da, Victor Ponta joacă tare, joacă machiavelic, joacă având succes. Îmi cer iertare, domnilor cititori, pentru cei care au scris sau au citat că Ponta ia măsuri ”populiste”. Nu, ia măsuri eroice, pentru noi. Dă din doctoriile lui pentru mine şi pentru tine, bolnavule. Refugiat la Stambul, ca Dimitrie Cantemir, el munceşte ostatic pentru ţară. Patul lui de spital e România de la Otomani. Țara trebuie să uite cum am ajuns aici, cine ne-a adus aici, cine-s nemernicii. Da, Ponta, într-un picior, joacă tare şi, pe partea ailaltă, e un neamţ singur şi stingher. Ce armată să utilizeze? Mai apare din când în când Băsescu, cu râsul lui din ce în ce mai constipat, personaj cu toată familia penală sau aproape, şi se preface ba că-i dă dreptate, ba că-i dă un şut în bărbie sasului, în ambele variante aducându-i deservicii.

Da, trăiască Victor Ponta! Să ne rugăm să se facă bine iute, să schimbe PSD-ul deneaurile imperialiste în acest timp, legile să devină omeneşti cu marii escroci şi drastice cu ăi de au furat un măr sau un covrig. Ponta joacă tare, joacă la cacialma, dar toţi care joacă la cacialma îşi găsesc fraierii. Mă declar fraier. Trăiască suferindul nostru naţional!