Sorin AVRAM

Au trecut mai bine de doi ani de la schimbarea Guvernului, a conducerii Consiliului Judeţean Suceava şi a conducerii multor primării din judeţul nostru.

Șoseaua de centură a Sucevei nu a fost finalizată.

Drumul care leagă judeţul Suceava de Maramureş este praf şi pulbere. Mai multe drumuri judeţene şi naţionale arată mai prost decât drumurile peste care tocmai au trecut tancurile armatei ucrainene spre locul în care-i aşteaptă beţi mangă derbedeii cărora li se spune insurgenţi pro-ruşi.  

Din cauza sărăciei, Primăria Siret a trebuit să renunţe la sistemul public de termoficare, lăsând 300 de locuinţe şi mai multe instituţii publice fără apă caldă şi încălzire. În mai toate localităţile urbane unde există sisteme publice de termoficare sunt mari probleme în asigurarea funcţionării acestora la parametri normali. 

Şantierul pârtiei de schi de la Câmpulung Moldovenesc este abandonat.

Sute de şcoli nu au autorizație sanitară de funcţionare pentru că stau într-o rână ori pentru că nu au toalete racordate la reţelele de apă şi canalizare.

În afară de Spitalul Judeţean, celelalte spitale sucevene se confruntă cu probleme legate de lipsa personalului bine pregătit ori a conducătorului bine instruit sau de lipsa finanţării suficiente.  

Parcurile industriale promise în campaniile electorale, cele de la Suceava şi Fălticeni, nu s-au realizat.

Sportul sucevean merge împiedicat ca Messi după ce vomită.

Suceava este judeţul fără săli de cinematograf, fără teatru şi fără filarmonică. 

În schimb, Suceava este într-o veșnică sărbătoare. Sunt sărbătoriţi cartoful, prunul, puiul, gutuiul, toţi sfinții din calendarul creştin-ortodox şi toţi fiii satului care au plantat un copac, au făcut un copil, au construit o casă şi şi-au găsit de lucru în Italia şi Spania. Nu cred că este sfârșit de săptămână în care porţiuni din cerul care acoperă judeţul să nu fie impregnate de fumul care se ridică încet, dar sigur de la grătarele încinse cu ocazia Zilelor Localităţii A, B, C şi aşa mai departe. Nu cred că este sfârșit de săptămână în care să nu se organizeze câte un bal al gospodarilor la care marii gospodari, conducătorii de partid şi de stat şi conducătorii de partid şi de judeţ, adică, să se amestece printre simplii gospodari în căutarea micilor şi a voturilor. Marii gospodari sunt cei care-şi fac iarna planuri, iar vara campanie, iar gospodarii simpli sunt cei care-şi fac iarna grătare pentru petrecerile de vară, iar vara buhai pentru a avea de ce trage la Sărbătorile de Iarnă. Bravo lor, bravo lor, bravo gospodarilor!