Sorin AVRAM

Câțiva refuzaţi de alte partide, câțiva fani ai lui Traian Băsescu, câțiva visători şi câțiva domni şi domnişori care au impresia că Elena Udrea este o femeie frumoasă s-au înscris în PMP Suceava. Avându-i în spate pe domnul Băsescu şi pe doamna Udrea,  pemepiştii suceveni au prins curaj şi au început să se dea la activiştii celorlalte formaţiuni politice. Pentru mai mult curaj, domnul şi doamna i-au îmbătat pe aceştia cu rezultatele unor sondaje de opinie mincinoase, care plasau PMP-ul deasupra PDL-ului şi foarte aproape de PNL. Din sediul partidului aflat peste drum de Catedrala din municipiul Suceava, domnii şi domnişorii care juraseră credinţă veşnică tandemului Băsescu-Udrea trăgeau tot felul de săgeţi în direcţia PDL, PNL şi PSD. Zâmbitori ca nişte copii cărora părinţii tocmai le luaseră o îngheţată la cornet şi o gogoaşă înfuriată, pemepiştii suceveni erau tot numai o ironie şi tot numai un acid la adresa celorlalți competitori politici. Chiar dacă reprezentau un partid care abia se înfiinţase, pemepiştii de Suceava aveau aroganţa activiştilor care văzuseră, auziseră şi făcuseră multe la viaţa lor şi ironiile ieftine care i-au făcut celebri pe Traian Băsescu şi Elena Udrea.

Însă, vai! Alegerile europarlamentare au demonstrat că domnul şi doamna nu mai reuşesc să prostească prea multă lume şi că PMP-ul nu este decât o gogoaşă umflată. După ce PMP-ul a obţinut un scor electoral aflat foarte aproape de limita penibilului, parcă a trecut cineva pe la sediul PMP Suceava şi le-a tăiat tuturor limbile. Pemepiştii guralivi au devenit muţi ca nişte lebede. Într-o noapte, nu e clar care, muţii au şters-o pe muţeşte din spaţiul aflat la parterul blocului situat peste drum de pe Catedrala de pe Mărăşeşti. Cei câțiva refuzaţi de alte partide, câţiva fani ai lui Traian Băsescu, câțiva visători şi câțiva domni şi domnişori care au impresia că Elena Udrea ar fi o femeie frumoasă au abandonat cuplul Băsescu-Udrea. Da, aţi înţeles bine, la Suceava, PMP nu mai are sediu, iar nemaiavând sediu înseamnă că nu mai există. Adio şi n-am cuvinte. De fapt, am câteva cuvinte, dar mai bine nu le scriu.