Lucian AVRAMESCU

Ispitit de miracolul blând al sărbătorilor, încerc să-mi domolesc criticul tăvălug care a trecut anul acesta peste politicieni mai ales, începând cu Băsescu, Ponta și alții de staturi apropiate. Firește, tăvălugul scrisului meu n-a avut puterea de a-i sinchisi și vătăma. S-au scuturat, ca rațele ieșite din apă, și au fost din nou ca noi. Pe cine mai supără azi ascuțișul unui creion care poate fi și bont? Hai să-i las, zic, în pace. Primul care nu mă lasă, punându-se curmeziș, e domnul Băsescu, autoproclamat președinte. Ieri l-am auzit înjurând ca-n zilele lui cele mai avântate, moguli, ziariști, politicieni care nu-i stau preș, plebe. Nimic nu scapă. A comis însă și un adaos asupra căruia voi stărui – l-a poreclit și insultat pe avocatul Bolcaș, propus pentru Curtea Constituțională de PSD, mi se pare, cu încuviințarea colegilor din alianța la putere. E o alegere inspirată și cu toate că meseria, dintotdeauna, a ziaristului, e să critice puterea, iată un prilej s-o laud. Da, au gândit bine. Domnul Bolcaș este, la 70 de ani ai săi, un om cu o gândire limpede, jurist de înaltă marcă, spirit enciclopedic alături de care, aflându-mă de câteva ori, am avut bucuria să împart evocări istorice și lecturi rare. Domnul Băsescu nu-i poate ierta amănuntul de biografie personală de a fi unul dintre avocații lui Adrian Năstase și nu-i poate ierta cusurul de a nu-l admira pe el, anaconda din Deal. Ca atare, vrând să-l strivească, îi pocește numele. A mai făcut-o și alte dăți. Acum, numindu-l Bolhaș pe juristul de 70 de ani, comite o bădărănie de neiertat. Îl voi striga și eu, în aceste însemnări, pe domnul Băsescu, Bășescu, sub scuza că i-am uitat onomastica din buletin. Bășescu nu numai că se arată în dezacord cu propunerea avansată de USL – nici nu-i de mirare! – dar desenează urât și nedrept un portret. Faptul că avocatul Bolcaș a fost o vreme în PRM își are o explicație dureroasă. Un frate al tatălui său, oricum cineva apropiat din familie, a fost mutilat de hortyști fiindcă era român unionist și a fost omorât îngropându-l de viu. E un fapt istoric, evocând atrocitățile din Ardeal. Nu-i poți cere lui Bolcaș să-l medalieze pe Tokeș pentru iubire de România. Oricum, patriotismul lui e departe de extremism, iar prezența lângă Vadim o vreme a temperat multe din avânturile tribunului. E, zice Bășescu, antisemit! Nu e. Am discutat cu avocatul despre personalități culturale de sorginte evreiască de la noi pe care le admiră și le știe opera așa cum Bășescu n-o să reușească în veci. Are voie un președinte, mă rog, pretins președinte, fiindcă poporul l-a dat afară, să pocească numele unor cetățeni, să insulte ca-n mahala, să-și pună poalele în cap? Țața Bășescu asta face. În plus, amenință că jurământul noului judecător al Curții Constituționale nu se va petrece sub acoperișul Palatului Cotroceni. Acolo pot jura Nastasia, Zegrean, madam Motoc care pleacă să ne judece de la o instanță europeană, dar nu Bolcaș. De ce? A cumpărat, deodată cu Nana, Bășescu și moșia Cotroceni? Pune aia mică sau însămânțează aia mare porumb în curtea fostului Palat Regal? N-am știut. Aflu acum. L-am auzit pe Bășescu spunând că nu va mai călca pe acolo cât o fi el președinte (președinte nu e!)  Crin Antonescu. Am văzut că la Ziua Națională a tăiat de pe listă adversari personali, cu toate că funcția îi îndreptățea să fie acolo, fiindcă nu-și serba Bășescu ziua de naștere, ci România își serba ziua de naștere. Confiscarea Cotrocenilor, ca simbol statal și instituție, este de-o gravitate greu de acceptat. Alo, doamnă Putere, dormi? Ne lași pe noi doar să clămpănim? Ai făcut o comisie pentru moșia Nana. Fă și una, dar eficientă, pentru moșia Cotroceni.