„Victoria” lui Traian Băsescu la referendumul care urma să-l demită și l-a demis, dar fără loc, s-a bazat pe câteva trucuri. Ieftine, zic unii. Or fi fost ele ieftine, dar pe noi ne-au usturat, inclusiv la buzunar. Băsescu s-a mutat într-un fel de bloc pe care unii l-au poreclit garaj, a îmbrăcat un pulovăr care, cu toate că era schimbat zilnic, părea același, și-a pus pe meclă masca de victimă și a terorizat nația zi de zi. Aseară, căutând eu cu butonul telecomenzii un meci de fotbal, am dat peste un reportaj – rar s-a nimerit să văd ceva mai grețos – pe care televiziunea respectivă îl transmitea din apartamentul la bloc al doamnei Udrea. Blocul nu era pe Magheru, ci într-un cartier muncitoresc din Roman. Madama, care face telesarmale cu deștul și udă dușumeaua cu mopul, într-un ciclu perfect electoral, care nu întârzie niciodată stârnind, Doamne ferește, panica unei sarcini nedorite, candidează în municipiul moldav și, pentru a aiuri prostimea, și-a confecționat, cu strânsură pe picior, apartament mobilat, cu trei odăi. Ce are ea cu Romanul? Are. Îl are în zonă, doldora de bani, pe Pinalti, la a cărui nemăsurată avere a contribuit. Mai are și interesul de a candida într-un loc ferit, unde să se prezinte populară și precupeață și fată din gloată, nedată cu alifiile bogăției.
Să recapitulăm nițel viața personajului politic. La Primăria Capitalei era singura care intra în biroul primarului general fără să bată la ușă, la orice oră avea chef și uneori uita să mai iasă. Frecușul ei prin birouri și coridoare i-a adus bani mulți din muncă puțină. Tencuind cu creta pe asfalt niște parcări – una din micile afaceri – a făcut, nedând primăriei nimic, o grămadă de bani. Au început să apară casele, terenurile, conturile grase. La Cotroceni, unde a lucrat și după ce n-a mai lucrat, fiindcă mereu a fost văzută intrând pe porți, era numărul unu după președinte. În fostul Palat Regal, Udrea a reușit să destrame mitul reginei Maria și să extragă din pereți amprenta majestății. În rimă perfectă cu cel mai needucat președinte de țară din univers, Udrea a dat cu mopul peste portretele înaintașilor și a lăsat în urmă zoaie și gunoi. Acasă, în multele ei acasă, s-au îngrămădit munți de aur. Are hoteluri scumpe și case în care întorci trenul în sufragerie. Trece drept una dintre cele mai bogate femei din Europa. Târlicii ei de casă costă cât salariul pe cinci ani al unui profesor, iar faimoasele ei poșete egalează PIB-ul de țară. Cine s-o creadă că stă la Roman la bloc și că treaba asta nu-i o batjocură la adresa alegătorului? Ei bine, alegătorul. Urmărind, până am închis îngrețoșat, acel reportaj cu madam Udrea care punea flori de plastic într-o glastră de duzină și evoca momentele când împrumuta de pe scară, de la vecini, un borcan cu făină, am avut dezlegarea șmecheriei. Da, sunt, vor fi oameni din Roman care, văzând această făcătură, vor cădea înduioșați în capcană.
Rețeta lui Băsescu este aplicată, iată, de Elena Udrea și probabil și de alții. Nu în blocul din Piața Galați din București, ci în Roman. Rămâne de văzut dacă nu cumva, cu toată osteneala butaforiei și înfrângerea cu greu a dezgustului de a sta cu plebea o lună, va pierde. Dacă votul fraierilor va fi mai puțin decât al celor care nu se lasă duși cu „statul la bloc”? Ce va fi atunci? Băsescu a pierdut. Vor veni și la ea americanii s-o reinstaleze în Parlament, acuzând o lovitură de stat în blândul târg moldav?
(10 nov 2012, 16:58:35
La tarabe politice nedistinşi domni şi doamne
Înşfacă vorbe cu care prăvale-n barbut
Timbre amare ca aconita peste-amare drame
Cu nivelul epic de ipocrizie depăşit
Bogaţii de azi sunt cei mai ieftini oameni
Pe ei tot timpu’ norocu’ i-a găsit
Cum dreq de-s “cei mai aleşi semeni” ?
Uneori nu pot să cred că sunt român
Nu ştiu nici dacă-i bine , nici dacă e onoare
Cu trupu’ mai plec dar cu gându’ rămân
În locul ce-l iubesc ( în curs de subdezvoltare )
Avem muniţie cu muiţie (pentru toţi şi toate )
Pentru cine are urechi , azi , ecouri din viitor avem
Avem duşmănii-ntre noi ( frumos ambulate )
Avem (şi ) drum , dar , PE CARE NU MERGEM !!!
Dar va veni o zi ( şi-acea zi nu-i departe )
Când banul ( aşea , fără valoare ) nu-l vei putea obţine
Cân românul ( de origine umilă ) cu-a sa moarte
Va plăti ce n-a consumat … ( SĂ TRĂIŢI BINE !!! )