Lucian AVRAMESCU

Rețeta băsistă pare infailibilă. Este rețeta prin care iese din orice încurcătură, din orice înșelătorie, din orice furtișag. Câteva exemple. Băsescu lovește, în văzul lumii, un copil. Îi articulează, sănătos, un dos de labă, de pe o scenă. Apare un tip, Funeriu, care calculează viteza mâinii, unghiul lunii pe cer, așezarea aștrilor în galaxie. Concluzia? Nu era mâna lui Băsescu, ci a lui Patriciu. Rușine să-ți fie, Dinu Patriciu, se smiorcăie președintele și jumătate dintre români pot jura că Patriciu l-a bătut pe copil. Funeriu e uns ministru.

Alt exemplu, mai vechi. Traian Băsescu fură și vinde, în folos personal și al altor câțiva, cu care se găsea în cârdășie, vapoarele României. Niște milioane de dolari zboară din cont în cont, până dispar. Apare un procuror, Morar parcă, faimos pentru cazurile instrumentate de el care sunt decontate de români la CEDO, și zice că vapoarele nu fac doi bani chiori. Valoarea flotei a fost evaluată meticulos și decretată zero. Nefiind pagubă, nu e nici vină. Sunt încă români care cred că Traian Băsescu a comis un act patriotic scăpându-ne de o puternică flotă comercială. Ne împovăra și ne aducea niște bani de care nu aveam nevoie. Morar a fost uns șef la DNA, garda pretoriană băsistă.

Exemplu proaspăt. Populația României, conform ultimului recensământ, e de 19 milioane de cetățeni. Aproape patru milioane sunt sub 18 ani. Rămân 15 milioane de maturi. Unii, mulți, foarte mulți au de ani și ani domiciliu stabil afară, trăiesc în alte țări, au acolo copii, familii. Dar și așa, socotindu-i aici, 8,5 milioane votanți înmulțiți cu doi fac 17 milioane, mai mult decât trebuie pentru cvorumul de 51 la sută. Și totuși, o anume Aspazia, un anume Zegrean și alți patru înalți împărțitori în robă ai adevărului decid că am votat prea puțini și referendumul e invalidat. I-au calculat votanți și pe bebelușii cu suzetă. Neprezentându-se la vot, bebelușii pot fi calculați ca simpatizanți Băsescu. Mai vine și unul de la Washington și ne spune el câți suntem pentru că noi, de proști ce suntem, nu știm nici să ne numărăm. Prin acest joc de alba neagra, făptuit la vedere, Băsescu e readus la Cotroceni peste cadavrul a milioane de voturi.

Băsescu jură că n-a spus ce-a spus acum un minut, minte și păcălește, trișează neîntrerupt, bate palma cu revizioniștii și mutilează istoria națională pe care o batjocorește fără remușcări. Face, pe față, o politică de intimidare, trimite procurorii să ancheteze și să înspăimânte săteni, transformă libertatea votului, obținută prin lupta și jertfa înaintașilor, în subiect de pușcărie și tortură. Și, ca într-o poezie a lui Marin Sorescu, pentru ca toate aceste mizerii și nenorociri să poarte un nume, le-am zis Băsescu.

Și totuși, tot răul e spre bine. Regimul Băsescu pute, și-a dat, a mia oară, arama pe față, iar poporul a primit dezlegare la ură și revoltă. Piața Universității redevine Curtea Constituțională adevărată a românilor. În toamnă, la alegeri, PDL, partidul profitorilor fără limite, va dispărea dimpreună cu mentorul său.