Lucian AVRAMESCU

De când fac presă în libertate, ca să mă exprim cu emfază, am tot bumbăcit puterea. Și când s-a chemat Iliescu, și când s-a numit Constantinescu, iar mai abitir ca oricând, percepând-o ca toxică, de când răspunde onomasticii Băsescu. Acum mă ceartă un confrate că n-am pus tunurile pe Ponta. Gata cu perioada de miere! Arde-i! Dojana cu care am fost învrednicit, dincolo de amănuntul că din ‘89 încoace mi-am dobândit dreptul de a nu mai primi ordine, nici învelite amical, îmi sună strâmb. În primul rând, Guvernul alcătuit de USL, sub bagheta lui Ponta, abia se înfiripă. Nu știu dacă și-a isprăvit numirea secretarilor de stat. Fiu-meu, care-i liberal din studenție și acum are 38 de ani, a primit propunerea de la partid să fie secretar de stat în domeniul în care-i calificat. E avocat, are un cabinet, muncește cu spinarea priceperii lui și are satisfacția de a fi prețuit. A refuzat, preferând să rămână ce e, avocat și liberal. Deci știu că se lucrează încă la alcătuirea structurilor executive, apoi mai jos, unde înțeleg că politicienilor le sunt preferați oamenii de meserie. Bine ar fi să fie așa.

Neinstalat bine, Guvernul condus de Ponta a reparat două anomalii la care se angajase: restituirile de bani furați de la pensionari și repararea salariilor ciopârțite. Am aplaudat în gând retragerea de la cozi a amărâților în vârstă, obligați de guvernele Băsescu la ucigașe și umilitoare munci pentru a-și redobândi un drept. Fie și numai pentru asta era nevoie de Guvernul USL. Îi voi bumbăci, firește, când va fi cazul. Acum consider că nu e. Mai mult, vrednicii mei colegi care consonează involuntar cu Traian Ungureanu și Cotoi concură la un proiect absurd, la care asudă în culise Traian Băsescu – readucerea la putere a Elenei Udrea, a Robertei, a lui Popescu de la Târgoviște și a tuturor lipitorilor care s-au rotunjit din banul public încât cururile nu le mai încap în fuste sau în nădragi. Nu consimt la un asemenea travaliu. Nu le mai vreau nici pe Udrea, nici pe Roberta, nici pe Flutur călare pe sărăcia unui neam din care ei au stors uriașe și încă pitite averi. Trag nădejde că, înainte de a mă apuca să-l toc pe Ponta, să-l văd pe Băsescu trimis acasă și pe hoții care au furat din buzunarele amărâților, aduși în fața instanței.

Ai văzut ce bazaconii a zis Nicolăescu, ăla de la liberali? L-a enervat și pe Ponta. Am auzit declarația lui Nicolăescu, un tip guraliv din cale afară și nițel antipatic. În comisia din care face el parte ca parlamentar au discutat un proiect de scoatere a nu știu cărei taxe pe care o plătim de-a surda pentru sănătate. Ar avea, cică, alte soluții pe care le va discuta în partidul lui și apoi în USL. Gata. A vorbit neîntrebat? A vrut să iasă în față? Cu certitudine. Dar de aici până a muta atenția de pe furtul de milioane de euro operat de Elena Udrea, la o gală de box, pe trăncăneala unui parlamentar care a propus și el ceva (acel ceva e găsit corect de specialiști) mi se pare aiurea și periculos. O vreți îndărăt pe Udrea? Spuneți-o pe față. Oricum banii portocalii răsar peste tot.

M-am trezit, pe site-ul A.M. Press (puteți verifica accesând www.ampress.ro), cu o reclamă care o slăvește, deasupra articolului meu zilnic, pe Sulfina Barbu, candidat. În alt loc pe unul de la sectorul 5, uneperist. M-am supărat pe contabilitatea agenției de presă pe care o conduc că a făcut contracte publicitare fără să mă întrebe. Aș! Vin de la Google, sunt reclame obligatorii pentru utilizatori. Deci dacă portocaliii, care-s acum ba verzi, ba albaștri, ba indigo, vor să-mi intre în odaie, îmi intră. Războiul cu ei nu-i încheiat. Trebuie să dea socoteală unde au pitit banii, să răspundă în fața pensionarilor, iar celor care au murit să le ceară iertare în genunchi. După aceea mai vedem ce facem cu Ponta, cum îi stricăm rujul nu știu cărei useliste când greșește și cum îl chelfănim pe ministrul de război.