După ce a terminat de sărbătorit şi Anul Nou pe stil vechi, Petru Luhan s-a aşezat în fotoliul de europarlamentar, a vorbit cu secretara să-i deschidă televizorul şi să butoneze până-i găseşte un film de desene animate cu Lolek şi Bolek. Şi tot butonând secretara aşa, a văzut domul Luhan că pe mai multe canale erau transmise imagini cu oameni adunaţi în diverse oraşe din ţară, oameni care scandau obscenităţi şi aveau un comportament neconform cu normele europene. Uitându-se mai atent la televizor, eurodeputatul Petru Luhan l-a văzut într-un colţ al ecranului pe preşedintele PNL, Crin Antonescu. Liderul liberal vorbea despre protestele de stradă din România şi spunea, printre altele, că „PNL îşi reafirmă intenţia ca împreună cu membrii săi şi oficial, ca organizator, să iniţieze acţiuni paşnice şi democratice de protest”.
Probabil că sonorul televizorului era dat la minim, iar domnul Luhan a citit pe buze spusele liberalului. Căci, ce a înţeles, se vede din comunicatul trimis luni seara ziarelor sucevene, comunicat intitulat „Ce doare mai tare: o piatră aruncată sau instigarea şi manipularea? Antonescu şi propaganda urii”. În comunicatul său, eurodeputatul Petru Luhan spune că: „Am asistat, siderat, duminică seara, la declaraţiile domnului Crin Antonescu. Televiziunile prezentau, într-o fereastră, imagini cu huligani cu feţe acoperite care aruncau cu pietre în forţele de ordine, distrugeau, incendiau chioşcuri şi maşini, iar în cealaltă fereastră, domnul Antonescu lansa un apel către simpatizanţii USL să se ralieze protestelor. Este inadmisibil ca, pe de-o parte, să ai pretenţia că eşti un lider politic modern, cu pretenţii la scaunul de Preşedinte al României, cu mii de voturi în spate şi, pe de altă parte, să instigi la acte de violenţă, cu bună-credinţă”.
Recunosc că nu am văzut intervenţia în direct a lui Crin Antonescu. Am citit-o, însă, în mai multe ziare. Dacă Antonescu nu s-ar fi delimitat categoric de actele de violenţă din timpul manifestaţiilor, fiţi siguri că anumite ziare ar fi dat cu el de pământ. Dar nu. Mesajul său a fost clar, că se alătură manifestanţilor paşnici. Nu celor violenţi, a căror acţiune o condamnă. Domnul Luhan a înţeles, însă, pe dos. Ca o scuză, eurodeputatul sucevean precizează, chiar la începutul comunicatului, următoarele: „Constituţia europeană garantează, la fel ca şi Constituţia României, dreptul cetăţenilor la liberă exprimare”. Deci, indiferent ce spune, Petru Luhan poate fi scuzat, pentru că are dreptul la liberă exprimare.
Să lăsăm, însă, gluma deoparte şi să trecem la finalul comunicatului, în care domnul Luhan este extrem de categoric: „Aceşti politicieni, care nu văd mai departe de interesul personal, trebuie să înţeleagă că puterea nu se câştigă prin manipulare, dezinformare sau instigare, ci prin alegeri democratice şi corecte. Cred cu tărie că acţiunile lor din aceste zile vor fi aspru condamnate de români, de acei români care muncesc, care îşi iubesc ţara şi care au încredere în viitor”. Cine dezinformează în toată această poveste? Trageţi dvs. concluzii.
Petru Luhan este tânăr. Un om de la care te aştepţi la altceva decât de la cei numiţi „baroni locali”. Din păcate, aşteptăm şi tot aşteptăm. Şi de la el, şi de la alţi politicieni la fel de tineri, de la putere sau din opoziţie.
Pentru actuala putere, situaţia din aceste zile este una extrem de sensibilă şi dificil de gestionat, din punct de vedere politic. Probabil, din acest motiv, preşedintele ţării tace, la fel ca şi liderii la vârf ai PD-L. S-a trezit, însă, să vorbească Petru Luhan. Care, ori încearcă să ne manipuleze, ori ne ia de proşti ori, scuzaţi-mi expresia, e prost de bubuie.
(18 ian 2012, 11:08:33
Că împrumutul cineva-l face şi altcineva-l plăteşte
Eroul zilei : Plătitorul de taxe
El ( în final ) pentru asta buzunarele-şi goleşte
Fonduri&garanţii de Stat , Agenţii de Rating
Vor să ne-arate că se “mişcă” pe Piaţa Liberă
De fapt adevăru-i dureros de cinic
EI ÎŢI IAU , NICIODATĂ NU-ŢI OFERĂ !!!
Costurile tot mai mari cer garanţii tot mai mari
Plătitoru’ de taxe-i tot mai mic , tot mai mic
Imaginea-i potrivită ca o-nmormântare cu lăutari
“Ghici ghicitoarea mea” : cine va rămâne,la urmă..calic ?