Lucian AVRAMESCU

În România, doar găinăria umple puşcăria. Grangurii n-au loc în colivia păzită de gardieni şi cu gratii de fier la ferestre. E concluzia pe care o trag în dimineaţa de joi, pregătindu-mă să scriu aceste rânduri. Sunt la Sângeru, plouă mărunt, tomnatic, des, neanunţat (buletinul meteorologic zice că e soare azi), am câţiva inşi la coasă şi mă gândesc că s-au tras sub vreun nuc, tovarăş de odaie mi-e doar televizorul care prezintă arestări şi iar arestări, percheziţii începute cu mascaţi care sparg uşi, război pe viaţă şi pe moarte cu fărădelegea. Unul căzut din lună asta ar înţelege, că regimul exigent şi moral de azi, din scumpa mea ţară  mioritică, e pus pe umflat mafioţi, hoţi, faultatori ai legii, corupţi înalţi şi corupţi scunzi, vameşi care-s cumnaţi de ciubuc cu traficanţii şi poliţişti care dau carnete de şofer unor neştiutori de carte. Recapitulând eu cele văzute sau ştiute din lumea în care trăiesc trag o singură concluzie: totul e doar o gargară de imagine, un spectacol în care e pronunţat cuvântul justiţie de o mie de ori pe minut (viteza cu care au votat pentru Băsescu parizienii-români), aiureală de ameţit proşti.

Puşcăriile României sunt într-adevăr pline ochi. Pârnăiaşii (unul dintre cosaşii mei, un amărât cu patru copii minori, tocmai s-a întors de la ”facultate”) stau într-adevăr câte trei în pat, câte opt în trei metri pătraţi de celulă, cu closet turcesc în cimentul odăii (o gaură în care fiecare proiectează reziduul alimentar, din fericire puţin), dar rar găseşti între ei vreun tip care a devalizat bănci (ăi care au jefuit Bancorexul sunt pe Coasta de Azur), care au şmecherit milioane de dolari sau euro, toţi şterpeliţi până la urmă din buzunarul fraierilor, rar vei găsi dacă nu deloc vreo beizadea. Îl vedeţi la pârnaie de pildă pe fiul madamei Plăcintă, cel de făcea pipi pe cruce şi care e acuzat de tentativă de omor? Îi vedeţi la ”facultate”, cum zice proaspătul eliberat din puşcărie, pe fiii primarului din Deta care au luat în stăpânire televiziunile de câteva bune săptămâni? Eu, nu.

Arestări, hărmălaie la vămi, s-a pus în sfârşit punct traficului care văduveşte bugetul şi banul public de sume uriaşe cât să triplezi pensiile şi salariile şi tot ar mai rămâne mărunţiş (acolo câteva miliarde de euro) şi pentru ca Udrea să facă terenuri de golf în sate părăsite şi telegondole în Bărăgan. Vameşii şi poliţiştii de frontieră care au jucat în acest film sunt deja liberi. Au jucat rolul atribuit şi acum o iau de la cap. Câteva mii de carnete de şofer erau date de o reţea poliţienească şi politică specializată în Argeş unor indivizi care n-ar fi luat pe bune carnet nici dacă dădeau examen de o sută de ori în trei vieţi. Ei bine, reţeaua corupţiei, cu zeci şi sute de vinovaţi, s-a dezumflat. Poliţiştii bănuiţi de eliberat carnete contra şpagă, unul câte unul, îngroaşă rândurile oamenilor cinstiţi şi fac ce făceau foarte bine şi înainte. Din miile de carnete de şofer anulate, doar unul a fost efectiv găsit ilegal şi şters din catastife. Spectacolul a durat însă. Prostimea a muşcat nada. Puterea luptă, aşa cum a promis, cu corupţia şi o răpune. Băsescu veghează. Apropo! Ce s-a petrecut cu plângerile, având la bază fapte dovedite, cu furtul electoral din campania Ebei şi chiar din campania lui tătâne-său?

Puşcăriile româneşti sunt doldora de condamnaţi. Toţi sau aproape toţi sunt găinari. Furturi mărunte, ciordeli, cafteli între neamuri şi crime pasionale sau, din exces de alcool şi sărăcie, derivatele penale cunoscute. E vreunul din cei care au pus România pe butuci? Coboară în celulă direct din elicopterul personal sau din maşina de un milion de euro, cumpărate de babacu, vreo beizadea? Ăia cu taxa de protecţie din Deta sunt în arest, zilnic mecla le e arătată la televizor. Pariaţi că peste o lună vor fi toţi liberi, iar peste un an dosarul va fi clasat? Există o elită a infracţiunii. Nimeni, în România democrată şi mafiotă de azi, nu se va atinge de un fir de păr din scăfârlia acestei elite.