Lucian AVRAMESCU

Specificul naţional al României nu este frunza doamnei Udrea, ci furtul. Nici o zi fără subiectul etern – furtul. Cel mai gras furt e cel din banul public. Un urdinişprin care intră şi ies, mai ales sub formă de mărfuri, munţi de bani este portul Constanţa. Mierea acestui urdinişa mânjit deştele multor şnapani şi le mânjeşte în continuare, fără milă de sărăcia ţării, fără ruşine că în timp ce ei vâră mâna până la cot în borcanul cu bunătăţi, în multe locuri din ţara asta se moare de foame. Aici, clămpănea ieri dimeaţă un amploaiat, se desfăşoară o activitate portuară specifică. Adică vin mărfuri, pleacă mărfuri, altele staţionează. Acest nene gras a uitat să evoce şi contrabanda ca „activitate portuară specifică”. În port s-a făcut mereu contrabandă, spunea chiar şeful statului, mărunt contrabandist de ginşi, ţigări şi aparate video, aşa cum rezultă din propriile declaraţii. Acum se face numai contrabandă. Avem, eu şi frate-meu, ca foşti comandanţi de vapor, destui bani ca să ne mai încurcăm cu tipi  certaţi cu legea, spunea emfatic preşedintele nostru. Măi să fie! Păi o droaie din ăştia care au făcut parada modei la televizor cu cătuşe au fost, ani mulţi sau sezonier, prieteni la cataramă ai domnului Băsescu. Supărat pe unii din ei (ai putea să te întrebi dacă nu cumva şi-au luat nasul la purtare şi nu mai cotizează cât trebuie şi unde trebuie!)  le aplică brusc reţeta producţiilor cinematografice ale studiourilor DNA. Să nu uite cine-i barosanul.

O bună parte a familiei  Băsescu, aripa fratelui Mircea, stă bine lipită de mierea portului sus numit. Are aici dane, fabrici, afaceri. Unele la vedere, altele, se zice, mult mai grase, pitite de ochii lumii. O domnişoară, verişoară primară cu EBA, e băgată cu procente simbolice, dar cu influenţă uriaşă în fel de fel de firme care gospodăresc portul. Adică zona cea mai bănoasă a României, cea prin care intră şi iese mălaiul. Mălaiul aducător de gologani înseamnă şi petrol (aici sunt marile terminale), şi cafea şi ţigări şi, cu voia dumneavoastră, arme. Vă voi spune la timpul cuvenit, zicea cel mai cunoscut expert în porturi, Traian Băsescu, cum e cu implicarea fratelui meu în aşa-zisul comerţcu arme şi explozivi.

Proştii au aşteptat şi mai aşteaptă lămuriri. N-au venit şi nu vor veni niciodată. Acum a izbucnit, dirijat sau scăpat de sub control, un alt tărăboi legat de portul nostru principal de la mare, cu implicarea unui secretar de stat de la Interne şi a unui parlamentar al puterii. N-a trecut multă vreme de când un alt vârf de la Interne, general şi belfer, trezea indignări cu o şpagă de un milion de euro. Băieţii nu se mai încurcă de multă vreme cu şpăgi mărunte. Ei bine, toată zarva s-a fâsâit în promovarea bănuitului în zona diplomatică. Mâine, poimâine îi vom vedea şi pe cei din scandalul de azi ambasadori, consuli sau, de ce nu, miniştri de externe, fiindcă actualul face doar figuraţie.

O ştire din dimineaţa de azi vine de afară, din Spania, dacă am înţeles bine, unde o bandă de răufăcători români se deghizează în poliţişti şi face ticăloşii. Ştire de doi lei. La noi falşii poliţişti (ce altceva sunt decât falşi poliţişti?) urcă până la rangul de adjuncţi ai ministrului de Interne şi nu-i exclus ca ziua de mâine să ne aducă surprize şi mai de sus. Astea ştiri de presă bombă! Deghizarea hoţilor în înalţi demnitari ai statului român pe care-l slujesc până la omorâre. Omorârea, fireşte, a statului român.