Nu este înfumurat, cu toate că ar putea fi. Nu solicită atenţii, sau plăţi informale cum îi place medicului sucevean Ştefan Puşcaşu să spună, cu toate că ar putea să o facă. În ciuda insistenţelor nu primeşte bani, cu toate că ar trebui să-i ia. Răspunde la telefon, cu toate că ar putea să nu răspundă. Nu-l interesează poziţia socială a celui cu care stă de vorbă. Doar dacă ştie că eşti din judeţul Suceava devine un pic mai atent. Îţi spune că el este din Udeşti şi are cuvinte frumoase despre regretaţii Mircea Motrici şi Constantin Sofroni. Probabil că, dacă ar avea timp de discuţii, ţi-ar mai vorbi şi despre alţi suceveni pe care i-a cunoscut sau pe care-i cunoaşte şi care i-au făcut o impresie bună. Dacă ştie că eşti din judeţul Suceava, uşa, în faţa căreia stau oameni cu zecile, parcă se deschide mai uşor pentru tine. Faţa uşii înseamnă un hol destul de mare care este încadrat de nişte pereţi ponosiţi care stau pe un mozaic turnat, probabil, pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe pereţi sunt desenate cutiile hidranţilor şi uşile lifturilor al căror certificat de naştere a fost semnat, cel mai probabil, în aceeaşi zi în care s-a dat în folosinţă Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” din Bucureşti.
Bolnavi, rude ale acestora, asistente medicale şi doctori se foiesc de colo-colo, fiecare cu viteza pe care i-o permite sănătatea. Din când în când se formează câte un culoar de trecere, dar unul natural, şi nu unul făcut din strigăte şi îmbrânceli. Doctorul în ştiinţe medicale Vasile Ciubotaru, şeful Secţiei III Neurochirurgie, intră în cabinet sau se îndreaptă către sala de operaţii.
Cred că sunt puţini sucevenii care să nu-l fi cunoscut pe neurochirurgul Ciubotaru sau care să nu fi auzit de acesta de la rude ori prieteni. De aceea, decizia municipalităţii de a-i acorda titlul de cetăţean de onoare al Sucevei doctorului Vasile Ciubotaru este una cât se poate de firească. Cum, însă, Udeştiul nu este un cartier al Sucevei, iar printre pacienţii domnului Ciubotaru s-au numărat şi oameni din Câmpulung Moldovenesc, Dârmoxa sau Drăguşeni, acesta ar merita şi titlul de cetăţean de onoare al judeţului. Chiar dacă nu apare la televizor şi nu se numără printre cei care umblă îmbrăcaţi în costume populare şi le cântă jderilor de pe bundiţe.
(14 dec 2010, 11:43:10
Deciziile’s indecizii...ooo,nu...nu’i vina lor
Suntem cenuşa unui vis ce’a ars de tot
Şi vinovatul ne răsplăteşte cu una peste bot
Nu poţi crea o realitate după oglinda presei
Suntem săraci ...mult prea săraci să ne mai pese
Cine ...ce’o fi îngropat în oceanul minciunii ?
Doar dragostea de bani e motivul urii ???
Băsescianul ne urăşte numai şi pentru că existăm
Ţara’i sub sechestrul ruinei,nu mai contează ce vrem
Nu e nevoie de’o dezbatere a evidenţei...evident
Ţi’n tot acest răstimp România moare...lent .