Sorin AVRAM

La Suceava, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a dat startul programului „Crăciun în Bucovina”. Iar programul a pornit ca din puşcă pentru a ajunge, la timp, la Gura Humorului, Suceviţa, Vatra- Dornei, Rădăuţi, Fălticeni şi Mălini. Programul aleargă ca nebunul prin judeţ pentru a împăca şi mocăniţa, care are nevoie de cărbuni, şi porcul, care trebuie îngrăşat înainte de a fi tăiat în faţa ambasadorilor invitaţi la Suceava, şi colindătorii, care au nevoie de sfaturi în timpul repetiţiilor, şi urătorii, care trebuie omeniţi înainte de a pocni din bici, de a trage buhaiul şi de a pune ursul, ţiganul şi sanitarul să ţopăie în faţa publicului. Noroc că programul „Crăciun în Bucovina” se bucură de sprijin. Acesta este sprijinit de Consiliul Judeţean, de instituţiile culturale subordonate acestuia şi, în special, de datinile, tradiţiile şi obiceiurile populare. Numai că acest sprijin, consistent la prima vedere, este insuficient.

Degeaba umblă judeţul îmbrăcat în iţari şi bundiţă cu bordură de jder, şi degeaba înhamă caii la sanie, montează şine pentru mocăniţă şi pregăteşte fânul în care va fi pârlit porcul, dacă acesta nu este ajutat şi de către cei care, teoretic, ar trebui să fie principalii beneficiari ai programului Consiliului Judeţean Suceava. Mă refer la proprietarii de pensiuni. Drumul lung şi strâmt, dar şi lipsa etichetei de zonă de fiţe îi cam ţin departe de Suceava pe expaţii şi pe moldovenii, oltenii şi ardelenii din Bucureşti. Aceştia preferă să meargă, în continuare, în străinătate sau pe Valea Prahovei ori în zona Braşov-Sibiu. Expaţii şi bucureştenii, născuţi sau făcuţi, au bani şi se pricep să arunce cu ei. Totodată, deocamdată, judeţul Suceava nu reprezintă o ţintă turistică pentru nemţi, francezi sau olandezi, din varii motive. În aceste condiţii, potenţialii turişti sunt, în principal, din Suceava, Botoşani, Neamţ, Bacău, Bistriţa-Năsăud şi, hai, Vaslui.

Cum vorbim despre judeţe dominate de pensionari, şomeri şi bugetari, acestea pot deveni foarte greu furnizoare de turişti pentru judeţul nostru. Asta pentru că pensiunile sunt scumpe. Mâncarea este scumpă, iar cazarea la fel.

În condiţiile economice actuale, în care nu doar bugetarii, ci şi angajaţii unor companii private câştigă mai puţin, este de neînţeles cum pensiunile sucevene nu înţeleg să facă reduceri consistente. Preţul corect pentru o noapte de cazare într-o cameră ar trebui să fie de 20 de euro, şi nu de 40 de euro sau chiar mai mult. Proprietarii pensiunilor preferă să stea cu camerele închise şi cu televizoarele deschise pe OTV sau pe Pro TV, la emisiunea „Dansez pentru sine”, decât să lase din preţ. Cu toate că n-ar fi vorba decât despre efortul de a da un pic cu aspiratorul şi de a spăla un aşternut.

Aşadar, în paralel cu programul CJ „Crăciun în Bucovina”, pensiunile derulează, cu mult succes, dar nu de casă, programul „Interzis în Bucovina”.