Nici nu s-a stabilit data alegerilor pentru funcţiile de conducere la PSD Suceava şi câţiva lideri locali ai acestui partid au şi anunţat că vor scaunul lui Mîrza. Absolut democratic. Numai că unii, nu neapărat dintre cei care au anunţat că vor candida, s-au năpustit ca uliii asupra lui Mîrza. Ceea ce nu mi se pare corect, ţinând cont de trecut. De trecutul lor de membri PSD, de modul în care au ajuns unde sunt acum.
Sunt absolut convins că trebuie făcută o schimbare majoră în conducerea PSD Suceava, începând cu preşedintele, Gavril Mîrza. PSD are nevoie, şi pe plan local, de un suflu nou, de o imagine nouă. Gavril Mîrza este de o viaţă, putem spune, lider al PSD. Indiferent de ce faci într-o astfel de funcţie, bine sau rău, imaginea se erodează. Iar românul, prin firea lui, vrea mereu schimbarea, vrea tot timpul altceva. Şi este foarte bine, pentru PSD, pentru politica românească, pentru noi toţi, până la urmă, că principalul partid de opoziţie are, şi la Suceava, mai multe variante viabile pentru funcţia de preşedinte. Este foarte bine că alţi lideri locali ai PSD Suceava ies public şi îşi exprimă poziţia – vor o schimbare la vârful organizaţiei judeţene. Chiar dacă nu spun categoric, clar, că vor capul lui Mîrza, ne-am prins toţi că acolo bat. Este foarte bine pentru democraţie, pentru politica românească în ansamblu. Dar problema e alta. Problema este legată de moralitate, de bun-simţ. Unii dintre liderii PSD care anunţă acum că a sosit vremea schimbării sunt creaţia lui Gavril Mîrza. El, Gavril Mîrza, i-a adus pe unii în politică, el i-a menţinut pe alţii în funcţie. Chiar dacă nu meritau. Chiar dacă în funcţiile respective nu au făcut mare lucru.
Până la alegerea lui Victor Ponta ca preşedinte al PSD, nici un lider local al acestui partid nu a făcut nici o declaraţie publică prin care să-l critice pe Gavril Mîrza, sau prin care să ceară, chiar şi voalat, schimbarea conducerii organizaţiei judeţene. Pe la colţuri, vorbeau. Dar în public, oficial, nu. Când, duminică noaptea, s-a pornit vântul schimbării de la Bucureşti, toţi au prins curaj. De ce nu şi înainte? Comentaţi dumneavoastră. Eu, personal, aş fi tăcut măcar până se stabileşte data alegerilor. Aş fi spus ziariştilor că mă mai gândesc, că o să văd, că analizez dacă voi candida sau nu.
Dintre cei care şi-au anunţat candidatura, deja, la preşedinţia PSD Suceava, Eugen Bejinariu a avut declaraţia de cel mai bun-simţ: „Candidez pentru a continua lupta domnului Mîrza cu PD-L şi cu Gheorghe Flutur”. A fost singurul care a pomenit numele lui Gavril Mîrza. Şi Eugen Bejinariu a fost ajutat, în mai multe momente, de către Gavril Mîrza. Nu ştiu dacă, atunci când a anunţat că va candida, Eugen Bejinariu s-a gândit chiar la continuarea muncii şi luptei lui Gavril Mîrza. Dar a spus-o. Din bun-simţ, din respect pentru cineva care te-a ajutat la un moment dat. O astfel de poziţie, care ar trebui să fie firească, se vede treaba că reprezintă un lucru mare şi rar în zilele noastre.
E vremea schimbării şi în cazul lui Gavril Mîrza. Dar PSD nu-şi poate permite să nu folosească experienţa lui Gavril Mârza, cunoştinţele lui, până la urmă chiar poziţia lui de senator. Trebuie o schimbare, categoric, dar, după cum îmi spunea şi un lider al PSD Suceava „nu trebuie să-i înlăturăm de tot pe cei mai în vârstă. În jurul experienţei lor trebuie să clădim o echipă tânără, de perspectivă”.
Aş încheia cu o apreciere la adresa lui Ovidiu Donţu, legat de faptul că s-a abţinut la orice declaraţii în aceste zile. Iar despre Ovidiu Donţu se ştie că este prieten cu Victor Ponta. Şi avea, deci, suficient „spate” să spună tot ce-i trece prin cap.