Tevatura de la Ministerul Finanţelor, cu trimiterea unui document în Parlament şi retragerea lui rapidă, în legătură cu anumite ilegalităţi comise la Turism, îmi aduce aminte de un banc vechi : „Mă Gheorghe, întreabă un consătean pe altul, fost-a, mă, nevastă-ta, Măria, fată mare? Mă, zice Gheorghe scărpinându-se în cap, după unii cică o fost, după alţii cică n-o fost”.
În primul document remis Parlamentului, ştampilat, semnat de deştepţii din subordinea ministrului Pogea, doamna Udrea se face vinovată, cel puţin la capitolul bani de publicitate, de utilizarea acestora fără temei legal. În al doilea document, aflat sub acelaşi număr de înregistrare la Parlament, ceea ce este nu doar o aberaţie, ci şi o ilegalitate, cu acelaşi subiect, s-au răzgândit şi găsesc banii utilizaţi curat.
Încearcă de mai pricepe ceva! Fost-au banii folosiţi legal sau au fost cheltuiţi anapoda după bunul plac al doamnei Udrea? Dacă-n bancul cu Gheorghe şi Măria, unii zic într-un fel şi alţii în altfel, contradicţia are un temei. Aici, specialiştii de la Finanţe care comit examenul ginecologic al moralităţii sunt aceiaşi. Păi ori sunt specialişti pârâţi şi n-au ce căuta acolo, dacă se contrazic de la un minut la altul, ori au primit un telefon de undeva de sus şi s-au supus comenzilor ca nişte argaţi ai cârmuirii.
Dacă Parlamentul îşi continuă investigaţiile, prin comisia desemnată în plen, iar milioanele de euro în care se lăfăie cel mai bogat şi răsfăţat minister al vremurilor de criză din România se dovedesc risipite pe interese obscure, apoi scandalul va fi uriaş. În iubirea lui pentru doamna Udrea, fireşte o iubire a calităţilor ei politice, domnul Băsescu, preşedintele ţării, îmi spune un politician, ar putea merge până la dărâmarea Guvernului în întregul lui şi chiar a Parlamentului, provocând alegeri anticipate. Chiar aşa? Să aibă dreptate maneliştii care cântă în cârciumile de mahala ale Capitalei texte de genul : „Elena din Troia ai fost o proastă/ Nu ştii tu ce poate Elena noastră”.
Cam aşa se vede criza la Bucureşti. Cam aşa consumă conducătorii noştri iubiţi şi minunaţi timpul alocat găsirii soluţiilor pentru ieşirea din criză. Preşedintele aleargă neobosit de la un capăt la celălalt al ţării, tot căutând prin târguri şi iarmaroace soluţiile ieşirii noastre din nenorocire.
Acum, colac peste pupăză, constată că ministrul său cel mai iubit e pus la zid. Păi poate să suporte aşa afront? Oricum, dacă până acum doamna Elena Udrea trecea drept cea mai bogată femeie din România, cu o avere încă neevaluată, cu terenuri, hoteluri şi alte cele procurate miraculos doar în câţiva ani, de când sprijină cu sfaturi de taină zilele şi nopţile preşedintelui (politicienii noştri, precum se ştie, asudă pentru ţară zi şi noapte), acum ea se dovedeşte şi cea mai puternică din România.
Ce-i Parlamentul pentru Elena Udrea? Nimic. Un zero barat. Cum să se ducă ea să răspundă amărâţilor de aleşi ai poporului? Să vină ei, eventual, la ea. Deasupra ei e doar Dumnezeu sau, cine ştie, cineva comparabil cu divinitatea.
În rest vara curge normal, iar criza ne duce rostogol la vale.