Dacă pe Dan Sîrbu l-ar fi chemat Dana, ar fi avut sexul adecvat şi dimensiuni apetisante, atunci astăzi ne-am uita pe MTV ca să vedem la lucru trupa Axiome. Însă, Dan rămâne Dan, iar Gura Humorului rămâne, pentru mitici, doar locul în care se agaţă harta în cui.
În aprilie 1995, piesele trupei Axiome (pe atunci GHG, nume care l-a avut 10 ani din cei aproape 21 de existenţă) sunt difuzate pentru prima dată la un post cu acoperire naţională, Radio România Actualităţi. Piesa „Lacrimi” îi cucereşte pe ascultători, care, prin voturile lor, o menţin timp de şase săptămâni pe primul loc al prestigiosului (pe atunci) top al Radio România. De curiozitate, ştiţi pe cine devansa în top trupa Axiome? Să zicem doar două nume, pentru economie de spaţiu: Iris şi Compact. Ca şi carte de vizită, mi se pare suficient, fără a menţiona premiile câştigate şi festivalurile la care au participat băieţii de la Axiome.
Trupa Axiome s-a născut, a trăit, trăieşte şi va trăi în Gura Humorului. Din păcate. Din păcate pentru ei, ca muzicieni şi, fără a spune vorbe mari, din păcate pentru muzica românească. Dacă ar fi trăit în Bucureşti, cu siguranţă că alta ar fi fost traiectoria lor muzicală. Ne place sau nu, acolo se dă ora exactă în toate, la Bucureşti.
Partea proastă este că în ţara asta frumoasă este extrem de greu să te afirmi în muzică dacă nu ai spate sau dimensiuni apropiate de 90-60-90. Ca să nu fiu acuzat de subiectivism în privinţa Axiome, vă dau un singur exemplu: Costel Busuioc. Dar nu disperaţi, pentru că aşa a fost tot timpul. Să nu credeţi că acum 15 – 20 de ani, la tezaurele alea folclorice sau nefolclorice, apăreai numai pentru că aveai o voce din care cântai frumos. Nu, trebuiai să cotizezi, dacă nu erai un nume şi vroiai să-ţi faci unul. Din când în când, mai era „scăpat” câte un talent necunoscut marelui public, aşa cum s-a întâmplat şi cu Axiome în 1995. Era un fel de mesaj – „vezi, se poate, poţi să ajungi sus, dar îţi mai trebuie ceva”. Nu aveai acel „ceva”, uşile se închideau iar. Asta e România, ţara în care şi Michael Jackson ar fi putut să moară în anonimat.
Dar Axiome trăieşte. Şi trăieşte frumos. Vineri seara, în cadrul „Zilelor Humorului”, nume mari ale muzicii româneşti au acceptat invitaţia băieţilor de la Axiome de a le fi alături la lansarea albumului „Împreună mereu”: Mircea Baniciu, „Semnal M”, Vladi Cnejevici, Teo Boar, Marian „Lacke” Mihailescu, Cristi Iorga, şi Josef Kappl. Şi asta, pentru că marii artişti recunosc şi apreciază valoarea.
Dacă am amintit numele lui Dan Sîrbu, trebuie să menţionez şi numele celor care fac parte din trupa Axiome (Doru Cătălin Urîtu, Cătălin Onciu, Cezar Bogdan Corlăţean, Cezar Paris Catargiu) sau, de-a lungul anilor, au fost membri ai acestei formaţii (Daniel Dumbravă, Cristian Netea, Tudor Blănariu, Mihai Fazekas, Doru Buburuzan, Cătălin Murariu). Aceasta a fost şi este Axiome. Cu regrete eterne pentru ceea ce ar putut fi, cu bucuria şi respectul cuvenit pentru ceea ce este.
(11 iul 2009, 18:48:32
Ganditi-va de ce nu poate fi un subiect de presa despre ei, in loc la propagangada oului de la closca lui Flutur, sau de Lenutza Udrea de "Malini". Totusi ca redactor sef al unei publicatii locale nu va simti cel putin stanjenit de moralitatea unor subiecte din ziar si lipsa unora obligat necesare?