Acest titlu aduce, poate, a blasfemie, dar nu reprezintă decât atitudinea pe care unele posturi de televiziune au avut-o în zilele de Paşti. Şi nu mă refer la OTV, spre exemplu, ci la posturi ce se doresc a fi serioase, cum ar fi, în special, Realitatea TV. Am înţeles interesul jurnalistic pentru subiectul Becali, imediat după arestarea acestuia.
Lăsând la o parte fapta lui, este ciudată arestarea la peste două luni după petrecerea infracţiunii, în condiţiile în care, în acest timp, nu au apărut nici un fel de elemente noi în anchetă. Cu siguranţă, momentul arestării a fost dictat. Din acest motiv, multitudinea de emisiuni cu dezbateri organizate pe tema arestării lui Becalii mi s-a părut aproape firească.
Bun. L-au eliberat pe Becali, evident că era normal ca întreaga seara de vineri să fie dedicată acestui subiect şi dezbaterilor pe această temă. Chiar dacă era Vinerea Mare. Trecem, cu greu, dacă putem, peste asta. A urmat apoi, sâmbătă dimineaţa, ajunul Paştelui, când cea mai mare parte a dimineţii a fost ocupată tot de subiectul Becali. Impresii după prima noapte acasă, după eliberarea din arest. M-am uitat fugar, aşa că probabil am pierdut titluri şi imagini cu „Prima întâlnire a lui Becali cu oile, după ieşirea din arest”, „Prima cafea a lui Becali după eliberare”, „Primul răsărit văzut de Becali după terminarea detenţiei” etc. Mai apoi, imaginile cu Becali la slujba de Învierii au ocupat un loc de cinste. Iar ieri, transmisii interminabile cu prima vizită a lui Becali la circa de Poliţie, unde trebuie să se prezinte de două ori pe săptămână (marţea şi joia), conform condiţiilor impuse prin eliberarea sub control judiciar. Probabil, joia vom vedea transmisii directe cu a doua vizită a lui Becali la circa de poliţie, apoi a treia şi tot aşa. Mă aştept să văd, azi, mâine, imagini cu „Primele cumpărături făcute de Becali după ieşirea din arest”, „Primul grătar făcut de Becali după eliberare” şi alte tâmpenii de genul acesta.
Am văzut o mulţime de ştiri care se refereau la modul şi locul în care şi-au petrecut liderii politici sărbătorile de Paşte. Iar mai apoi, dezbateri în care aceştia erau criticaţi pentru că fac din aceste sărbători un prilej de campanie electorală. Adevărat şi fals. Adevărat pentru că, evident, orice politician încearcă să câştige capital politic chiar şi din astfel de sărbători. Fals pentru că, până la urmă, şi politicienii sunt oameni şi trebuie să meargă şi ei undeva la slujba de Înviere. Adică, dacă sunt persoane publice, lideri politici, trebuie să stea acasă, pentru a nu fi acuzaţi de campanie electorală? Cine te pune pe tine, un post de televiziune, să dai ştiri cu toţi liderii politici, iar apoi să-i critici tocmai pentru că au fost la Înviere? Dacă nu erau mediatizate participările acestora la slujba de Înviere, atunci puteam vorbi despre campanie electorală? E puţină parşivenie aici.
Dar să revenim la Becali. Dacă politicienii au fost prezentaţi în ştiri, iar apoi criticaţi, pentru că şi-au făcut campanie electorală tocmai prin intermediul ştirilor, despre Becali, numai de bine. Până la urmă, Becali e un cetăţean care are nişte probleme cu legea. L-au arestat, l-au eliberat, gata. Becali e un produs al presei, al posturilor centrale de televiziune. E adevărat, se vinde bine, dar nu mă aşteptam ca sărbătorile de Paşti să graviteze în jurul lui Becali. Se plâng posturile de televiziune că nu avem modele pentru tineri, dar tot ele se încăpăţânează să promoveze „valori” intelectuale ca Becali, Monica Columbeanu, Adi Minune etc.