Preşedintele ţării îşi putea cel mult exprima o opinie.
Graţie unei astfel de intervenţii, domnia sa ar fi avut posibilitatea de a fi pentru sau contra. Admiţând că ar fi fost pentru, intervenţia sa ar fi fost mult mai utilă guvernului decât cea din Parlament.
Pentru că astfel, acordul cu FMI ar fi apărut ca întrunind şi acceptul Preşedinţiei.
Acum însă, dat fiind că guvernul tace sau cârteşte, cum e cazul cu liderii PSD, s-a creat imaginea că Traian Băsescu e cel care se dă de ceasul morţii pentru un astfel de acord.
Constituţia României nu-i dă dreptul la un Mesaj abordând o decizie care aparţine guvernului.
Nu de alta, dar preşedintele nu e purtătorul de cuvânt al primului ministru.
De ce a făcut-o Traian Băsescu?
Un răspuns adecvat ni-l poate da doar trecerea în revistă a relaţiilor lui Traian Băsescu după formarea alianţei PD-L-PSD cu Guvernul.
Prin toate gesturile sale din ultimele două luni şi ceva, Traian Băsescu se străduieşte să arate românilor că el conduce guvernul.
Ba mai mult, dacă ne gândim la gesturi precum cel din Parlament, că el se identifică total cu Guvernul.
Prezenţa preşedintelui la şedinţele de Guvern e reglementată strict de articolul 87, aliniatul 1 şi 2 din Constituţie:
1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
Traian Băsescu a participat sâmbătă, 7 martie 2009, la şedinţa de guvern dedicată descentralizării.
Descentralizarea nu e însă o problemă ţinând nici de politica externă, nici de apărarea ţării, nici de asigurarea ordinii publice.
Din acest punct de vedere, prezenţa lui Traian Băsescu la şedinţa dedicată descentralizării a fost anticonstituţională.
Înaintea şedinţei, primul-ministru nu ne-a adus la cunoştinţă cererea sa adresată lui Traian Băsescu de a lua parte la şedinţa de guvern.
Nu s-a întrunit aşadar nici condiţia prevăzută de Constituţie „la cererea primului-ministru, în alte situaţii”.
Dacă adăugăm momentului de sâmbătă alte momente asemănătoare (participarea pe post de premier la reuniunea de la Bruxelles, chemarea lui Emil Boc la Cotroceni, la orice oră din zi şi din noapte, trimiterea unor miniştri în Covasna-Harghita, cu prilejul unei vizite de tip Ceauşescu) vom sesiza imediat că Traian Băsescu şi-a făcut un crez din a adânci imaginea unui guvern al său.
Şi astfel, Traian Băsescu a mai adus o completare la Constituţia ţării, transformând România pe şest într-o republică prezidenţială.