Ziua de joi a arătat o Românie udă, fleşcăită, asemeni unui copil care, visând urât, a făcut pipi în pat. Dar ce vise urâte poate avea o ţară, membră a Uniunii Europene, componentă a marilor legiuni militare NATO care mărşăluiesc asemeni romanilor, neînvinse pe toată suprafaţa globului pământesc? Ce coşmaruri poate încerca sufletul unei naţii care, conform, declaraţiilor de la sfârşitul anului trecut ale iubitului său conducător, nu va avea niciodată de suferit de pe urma crizei economice şi financiare mondiale, criză rezervată pârliţilor de americani? Ce vis urât poate munci somnul dascălilor de şcoli atâta vreme cât au ajuns la putere cei care au promis că vor pune în aplicare încă din prima zi o lege care prevedea creşterea cu 50 la sută a lefurilor?
Când scriu aceste rânduri la Bucureşti plouă, în nordul Moldovei ninge (cel puţin aşa zic meteorologii), iar la ministerul cu epoleţi şi pulane gradaţii cântă imnul naţional cu prilejul venirii preşedintelui Băsescu. Motivul venirii la Interne? Ungerea domnului Nica în funcţia de ministru. Domnul Nica este şi vicepremier, motiv pentru care domnul Băsescu, salutând această premieră în politica românească, îşi exprimă încrederea şi se declară prieten al poliţiştilor.
Foarte bine. E bine ca poliţiştii şi jandarmii să găsească în persoana şefului statului umărul prieten pe care să plângă atunci când nu prind bandiţii şi violatorii, iar preşedintele să-şi afle sprijin de amiciţie în armia acestui puternic minister. Ce a greşit domnul Băsescu este legat de unicitatea acestei suprapuneri de funcţie (ministru al Administraţiei şi Internelor şi vicepremier în aceeaşi persoană).
În ultima perioadă a Guvernului Năstase (mereu Năstase, fir-ar să fie!), domnul Ioan Rus, ministru al Administraţiei şi Internelor pe atunci, a fost uns şi vicepremier. De fapt au fost parcă unşi trei vicepremieri care se mai numeau şi miniştri de stat. Păi se poate o asemenea scăpare?! Nimic, cu alte cuvinte, nu-i nou sub soare. Iar dacă e să găsim ceva cu adevărat nou sub soare este ciocnirea în cosmos a doi sateliţi. Asta da premieră în univers! Doi sateliţi artificiali ai pământului, unul rus şi unul american, s-au ciocnit în spaţiul extraterestru. Unde? Taman deasupra Siberiei! Ce brodeala dracului! Cât e cosmosul ăsta de mare şi lat, de înstelat şi de infinit, două boabe de nisip fabricate de om s-au izbit şi s-au făcut ţăndări. Asta da întâmplare fără precedent, mai greu de nimerit decât numerele unei trageri Loto cu pot uriaş. Să ne mai mirăm că în Bucureşti se izbesc zilnic sute de automobile, înghesuite ca nişte cirezi de vaci în spaţiul din ce în ce mai strâmt al bulevardelor şi străzilor? Iată că nici în cer nu se circulă mai lesne. Ori americanii n-au ţinut pe dreapta, ori ruşii. Oricum nici unul n-a acordat prioritate.
Dar să nu uit o altă tărăşenie umoristică. Cum s-o cataloghez altfel? La depunerea jurământului aceluiaşi domn Nica, ceremonie desfăşurată la Cotroceni, domnul Băsescu, găsind nimerit prilejul a cotonogit niţel presa, pe care în ultima vreme n-a mai tras-o de urechi. Motivul – trusturile şi mogulii. Întrucât 90 la sută din presă este încopciată în trusturi private înseamnă că ciomăgirea vizează pe mai toată lumea. Domnul Băsescu este supărat că ziariştii, mânaţi ca o turmă de şefii lor, atacă şi sabotează autoritatea statului. Nici mai mult nici mai puţin. Din comportamentul domnului Băsescu rezultă că statul este chiar domnia sa. Netrebnicii de noi (de unii dintre noi!) ne-am luat de şeful statului, subminându-i autoritatea. Păi se poate?! Dai în mine, dai în fabrici şi uzine! Dar nici lucrurile acestea nu-s noi sub soare. Le-am mai auzit şi-n alte regimuri şi le vom mai auzi cu siguranţă.