Preşedintele ţării a ţinut această Comunicare la Conferinţa Naţională a Alianţei Confederaţiilor Patronale din România.
Pe marginea acestui moment ne vom, ne vom îngădui câteva observaţii:
1) În campania electorală pentru scrutinul din 30 noiembrie 2008, Traian Băsescu a întreprins un lung turneu prin ţară, argumentându-l prin profunda sa îngrijorare faţă de iminenţa Crizei. Crizei i-a dedicat şeful Statului şi câteva declaraţii de presă de la Cotroceni, receptate de unii însă ca implicări în campanie de partea PD-L. Indiferent de temeiurile ascunse ale acţiunilor prezidenţiale, Traian Băsescu s-a străduit – şi-a reuşit – să ne convingă că e un politician cu insomnii provocate de gândul că asupra României se va abate Criza.
2) Ba mai mult, într-un efort de a explica vizitele sale la diferite firme particulare, Traian Băsescu a declarat că strânge informaţii pentru a-şi forma un punct de vedere asupra soluţiilor de ieşire din Criză. După instalarea noului guvern- a insistat domnia sa- va prezenta acest punct de vedere noilor demnitari.
De la scrutinul din 30 noiembrie 2008, au trecut mai mult de şase săptămâni. Noul guvern a fost instalat. L-a convocat domnul preşedinte pentru a-i prezenta concluziile ivite din turneul său atât de mediatizat? Nici vorbă. În tot acest timp, Traian Băsescu n-a dat semne că-l mai preocupă Criza. Dimpotrivă, convocarea stâlpilor Puterii la un bairam a doua zi de Revelion lăsa impresia că Traian Băsescu s-a relaxat în materie de Criză. Astfel că discursul din 16 ianuarie 2009, dedicat soluţiilor sale privind Criza, vine destul de târziu.
3) Dacă într-adevăr Criza e un subiect major al vieţii sale social-politice, ar fi fost de aşteptat ca discursul „Priorităţi şi măsuri concrete anti-criză” să beneficieze de un cadru mult mai semnificativ decât participarea la Conferinţa uneia dintre asociaţiile patronale din România. Putea fi ales cadrul unei conferinţe de presă la Cotroceni sau cel al întâlnirii cu guvernul şi preşedintele Camerelor, tot la Cotroceni.
Din start, lăsând impresia unei pronunţări ca participant la o sindrofie organizată de alţii, Traian Băsescu şi-a micşorat singur impactul mediatic al intervenţiei în chestiunea Crizei.
4) Citit cu atenţie, discursul ne dezvăluie un conflict între titlu şi conţinut. Formula Priorităţi şi măsuri concrete anti-criză nu acoperă spusele lui Traian Băsescu. Domnia sa s-a referit la „moştenirea grea” a guvernului anterior, la revizuirea Constituţiei, dar mai ales ce trebuie să facă Guvernul Său în perioada următoare.
Sunt tot atâtea motive să credem că Traian Băsescu nu mai e îngrijorat de Criză.
Să fie Criza o simplă creaţie mediatică sau Traian Băsescu s-a plictisit de ea ?