Din păcate, alegerile care se ţin odată la patru ani în România mai strică socotelile unor asemenea samsari de celebrităţi, pentru că poporul are ideile lui proprii, deşi organizatorii trebuie să aibă grijă să nu o ia complet pe lângă preferinţa populară, că se duce şi bruma de credibilitate pe care o mai au. De exemplu, Băsescu nu poate să nu fie în fruntea clasamentului, dar cum poziţia lui e mai tare ca oricând după alegerile astea, lingăii de la acest concurs au venit cu ideea genială ca şeful statului să câştige la două categorii, şi omul politic, şi inspiraţia anului. Buclucul este că la favoriţi câştigul e mic, că toată lumea pune banii pe ei. La fel, femeile şefului nu puteau să lipsească, şi iată că fiica lui o scoatem pe locul doi la cei mai promiţători tineri politicieni, în ciuda faptului că populare sunt doar gafele ei, şi bineînţeles şi doamna Udrea nu poate lipsi de pe un loc onorabil, că încă e în graţii, dar îi dăm un loc mai în mijlocul clasamentului, de unde poate la anul merge fie în sus, fie în jos, după cum devine cazul.
Investiţiile mai vechi ale organizatorilor concursului au adus randamente foarte variate, cum se zice la Bursă. Mihai Răzvan Ungureanu, preferatul concursului, a trebuit pentru moment tras pe linie moartă, că regulamentul serviciilor secrete nu permite şefilor să se poarte ca la concursul de modele. Rămâne Ponta, care e în creştere, că socrul lui a negociat alianţa PDL-PSD, se poate vinde deja cu profit. Cu Guşă, îl mai ţinem un pic, deşi nu sus, ca să nu îl vindem de tot în pierdere: la cota de azi ar fi dezastru, viitor politic zero, după ce ani de zile a tot fost plasat în fruntea clasamentului. Cu Năstase e şi mai rău, îl lăsăm să pice pe locul zece şi ultimul, nu are ce căuta nici acolo, dar ne e frică să-l lăsăm să alunece în afara clasamentului. Becali nu a găsit votanţi de alegerile astea, dar e însă sus în concurs, în speranţa că acţiunile lui mai pot găsi cumpărători la un preţ mediu. Cam greu, că pe toate canalele e vorba numai de anchetele lui la DNA şi faptul că vinde Steaua pentru datorii.
Clasamentele devin de tot rizibile când ne mutăm la actori sau la scriitori, unde găsim la un loc, într-o dulce devălmăşie, autori de gunoaie ca Pavel Coruţ cu autori care scriu despre îngeri ca Andrei Pleşu, avantaj cotă Coruţ, sau pe Nicoleta Luciu cu Radu Beligan. Ce îmi place cel mai mult este că intrări de calitate, gen Emil Hurezeanu, fiind oameni de ai casei, sunt lăsate pe ultimul loc (nu cumpăra, nu vinde), sau pe locuri mediocre (Turcescu, ce coincidenţă, şapte şi la ziarişti, şi la analişti), pentru a face loc unor noi intrări în forţă (cumpăraţi Mircea Badea, face audienţă, poate îl transferăm de la Antena 3) sau Dan Diaconescu. Ce să mai vorbim! Cum putem afla din situl concursului, e foarte important procesul de stabilire a „criteriilor obiective” prin care sunt definite „elitele” unei naţiuni.
Emisiunea ar putea avea ca subtitlu: cum să îţi faci o elită de casă (dacă unii oameni de calitate, ca Liiceanu sau Hurezeanu acceptă să stea lângă ceilalţi ca Becali sau Coruţ de pe această listă, au trecut testul îngenuncherii) cum să prostim poporul cu televizorul şi cum să ne facem de râs promovând cu totul alte valori decât acelea, puţine, pe care le văd europenii la noi când nu ne judecă pe criterii tatuliciene, ci europene.