Face, sau nu, să vă fie teamă de criza financiară mondială, dacă locuiţi în România şi aveţi, ca tot românul, nişte economii moderate la bancă? Răspuns: staţi liniştiţi, recesiunea globală, dacă nu e oprită de pachetele american şi european de ajutor nu va face şomeri la noi, unde supapa antişomaj este lucrul în Vest.
Nici nu va goli piaţa gri de muncă din Italia şi Spania de genul de ofertă care atrage muncitorii noştri, adică slujbe care cer calificare scăzută, sunt plătite sub nivelul minim pe economie din ţara respectivă şi doar parţial sau deloc impozitate.
O lovitură mai grea ne-ar putea veni de acasă, dacă băncile noastre, între timp parte a sistemului european, nu doar ca afaceri, ci chiar ca proprietate, s-ar vedea decapitalizate. Creditele ar deveni imediat mai inaccesibile, mulţi oameni tineri nu şi-ar mai putea lua case (dar foarte puţini îşi pot permite aceste credite chiar şi acum), puţine firme şi-ar mai face planuri de dezvoltare, şi creşterea noastră economică pe următorii ani, pe care majoritatea parlamentară şi un guvern liberal iresponsabil au cheltuit-o cu anticipare, s-ar evapora precum fumul care de fapt este.
Mai tare însă decât efectele crizei internaţionale, chit că ea va lovi inevitabil filialele de la noi ale unor bănci cu piaţă globală mă tem de ploaia autohtonă de galbeni care s-a declanşat.
Parlamentarii au hotărât că vor ieşi la o pensie calculată pe baza anului când au câştigat cel mai mult, oricând ar fi fost asta, deci e destul să fii trei luni parlamentar, la moartea prematură a vreunuia, şi te-ai scos pe toată viaţa, ai prins bugetul de picior. Dacă eşti deja pensionar şi te distrezi în Parlament, te mai cârpeşti şi cu indemnizaţia parlamentară. Ca să nu trezeşti invidii la oameni, mai ridici şi mâna de fiecare dată când vine vorba de banii altora, chiar că nu ai idee dacă ei există.
E o ploaie de galbeni peste noi în plină criză financiară mondială ce nu am mai văzut, fraieri ar fi toţi cei care nu îşi scot căciula şi nu stau sub ea la plesneală. Dar nu există asemenea fraieri, şi văzând ce liberal împarte Parlamentul gaura de la covrig, toţi bugetarii, cu funcţionarii publici în frunte, au început să ambaleze motoarele.
Cică vor face prefecturile greve. Nu le sfătuiesc. Să nu descoperim că trăim la fel de bine când sunt închise ca atunci când lucrează. De ce nu o face Parlamentul grevă, atunci chiar că ar fi ziua şi economia.
Iresponsabilitatea nu e doar de grup, şi la nivel individual creşte vertiginos, în orice caz în Bucureşti, capitala ţării. Dacă economia noastră a mers bine în ultimii ani, indiferent de contextul internaţional e din cauză că au venit investitorii europeni, atraşi de preţurile mici.
De când am intrat în UE am crescut în mod iresponsabil preţul la singurul nostru bun universal, mâna de lucru. Investitorii străini în Bucureşti se plâng că nu găsesc pe nimeni să angajeze cu 500 de euro pe lună. Şoferii de taxi le ţin prelegeri, le explică că valoarea românului a crescut de când suntem europeni, la 1.500.
Numai că, să ne amintim lecţia elementară de economie, preţul e atâta numai dacă se găseşte cineva să cumpere la banii ăştia.
Or, e nemulţumire mare printre investitori. Şi am văzut mulţi dintre ei recent la un târg de investiţii potenţiale la Kiev. Acolo, într-o ţară cu peste 40 de milioane de oameni, disperarea de a intra în Europa e mare, cum era la noi acum câţiva ani. Se fac tot felul de facilităţi pentru a atrage investitori. Chiar UE, de teama Rusiei, a ajuns să trateze Ucraina mai bine decât Turcia, o ţară care avea perspective mult mai bune de aderare acum un an.
Dacă nu suntem atenţi, galbenii noştri, cheltuiţi dinainte de a ajunge în căciulă, se vor scurge pe la vecini mai modeşti. De asta mă tem mai mult decât de scăderea bursei şi devalorizarea monedei naţionale.
( 6 oct 2008, 14:22:07