Sanda-Maria Ardeleanu, unul dintre cei doi prorectori ai Universităţii „Ştefan cel Mare”, va candida pentru Camera Deputaţilor din partea PD-L pe Colegiul Suceava 1 (municipiu). Deputata Mirela Adomnicăi va candida pentru Camera Deputaţilor din partea PSD pe Colegiul Suceava 3 (Şcheia). Şi gata cu femeile în politica de Liga Campionilor.
În judeţul Suceava, şi, în România, în general, sunt trei partide care contează: PD-L, PSD şi PNL. În judeţul nostru sunt 10 colegii pentru Camera Deputaţilor şi 4 colegii pentru Senat. Deci, sunt 42 de candidaţi pentru 14 locuri, iar printre cei 42 de candidaţi găsim doar două doamne. Adică, doamnele sucevene sunt prezente în palierele superioare ale politicii în proporţie de doar 4,7 %.
De ani de zile se tot vorbeşte despre egalitatea femeilor şi bărbaţilor în toate domeniile, inclusiv în cel politic. Însă, doar se vorbeşte. Realitatea bate vorba mai rău decât viaţa care uneori bate filmul de-l ascultă cu urechea.
La diversele manifestări politice dedicate femeilor, apar tot felul de bărbaţi de partid şi de stat care vin cu pilde de genul: „Într-o casă bărbatul e capul, dar femeia e gâtul” şi „În spatele fiecărui bărbat de succes se află o femeie puternică”. După aia se mai fac câteva glume nesărate, se vorbeşte despre necesitatea promovării femeilor în politică, se aplaudă, se bea o cafea pe holuri, se bârfeşte şi se pleacă. Bărbaţii pleacă la sediile partidelor, iar femeile pleacă la shopping, să ia copiii de la şcoală sau direct la cratiţă.
Totuşi, despre PD-L şi PSD se poate spune că-s partide curajoase din moment ce au hotărât să treacă pe liste şi câte o doamnă. Spun asta gândindu-mă la eşecul înregistrat în vara acestui an de candidata PNL la Primăria Sucevei, Angela Zarojanu.
Pentru bărbaţii alegători doamnele din politică sunt nişte muieri, nişte coţofene care mai bine ar sta acasă pentru a avea grijă de copii, soţi, telenovele şi oala sub presiune pusă la fiert fasole.
Pentru femeile alegătoare doamnele din politică sunt nişte capre, nişte nesuferite, nişte vopsite şi nişte fandosite, ca să nu spun mai multe.
Una peste alta, partidele le oferă alegătorilor ceea ce vor, adicătelea candidaţi de sex masculin. Nu contează cum arată, cum gândesc şi cum vorbesc aceştia, numai de sex masculin să fie. Spun de sex masculin pentru că nu toţi sunt bărbaţi. Listele pentru alegerile parlamentare seamănă pe undeva cu programele tv de succes: dacă poporul vrea ştiri însângerate, glume nesărate, elodii, diaconeşti şi manelişti, de ce să nu primească? Doar poporul plăteşte şi, din când în când, votează.
(16 sep 2008, 16:14:34