Ion CRISTOIU

Consiliul miniştrilor de externe NATO, întrunit, marţi, 19 august 2008, a emis un Comunicat prin care, prevestind deja  retorica unui nou Război rece, s-a reafirmat sprijinul dat Georgiei pentru păstrarea integrităţii sale teritoriale.

Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu limbajul diplomatic, formula păstrarea integrităţii teritoriale ar trece drept o referire la teritoriul georgian ocupat de ofensiva trupelor ruseşti. Dacă ar fi aşa, Comunicatul NATO ar fi corect, deşi, între noi fie vorba, spiritul şi litera Tratatului ne-ar face să ne întrebăm de ce se amestecă Alianţa într-un conflict care nu implică pe nici unul dintre statele membre. Într-adevăr, trupele ruseşti trebuie să se retragă, fie şi în virtutea Acordului de încetare a focului, dincolo de graniţa cu Osetia de Sud.

Comunicatul, care nu face altceva decît să reia, la nivelul NATO, declaraţiile liderilor occidentali, vizează însă Osetia de Sud şi Abhazia. Alianţa împărtăşeşte astfel poziţia preşedintelui georgian. Şi anume că teritoriile respective fac parte din teritoriul naţional. Poziţie de pe care Mihail Sakasvili a lansat, în noaptea de 7 august 2008, distrugătorul atac împotriva Osetiei de Sud.

Osetia de Sud şi Abhazia sunt însă republici separatiste. Ajunse în stăpânirea Georgiei prin aranjamentele de tip URSS, cele două teritorii şi-au proclamat independenţa după destrămarea Uniunii.

În linii mari, Osetia de Sud şi Abhazia au urmat schema folosită de Kosovo în raport cu Serbia. Au declarat că nu recunosc autoritatea Georgiei şi au apelat la o altă putere – Rusia – pentru a le sprijini. Războiul propagandistic dus de Occident în aceste zile împotriva Rusiei a avut drept punct major acuzaţia că Moscova a încurajat şi sprijinit militar cele două republici separatiste.

Kosovo n-a fost însă încurajată şi sprijinită de Occident pentru a se separa şi chiar pentru a-şi proclama independenţa?

Oricât de buni manipulatori ar fi liderii occidentali ei nu vor reuşi în veci să ne convingă că în timp ce Serbia n-are dreptul să păstreze Kosovo, de secole parte integrantă a ţării, Georgia are dreptul să păstreze Osetia de Sud şi Abhazia, teritorii care nu aparţin istoriceşte Georgiei.

Astfel că, excepţie făcând cea a ministrului nostru de Externe (România s-a opus independenţei Kosovo), semnăturile miniştrilor de externe pe Comunicatul NATO sunt dubioase.

Tot ce a fost valabil pentru Serbia nu mai rezistă în cazul Georgiei.

Pentru că, vezi Doamne! Georgia e condusă de un regim care face sluj Occidentului.

Apare astfel faimoasa utilizare a dublului standard.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Semnături dubioase.

Comentarii