Partidul prezidenţial pe care îl aşteaptă bieţii fani Băsescu cu braţele deschise ca să scape de alianţa 322 a început să ia apă pe toate părţile. Fără un strateg adevărat, fără măcar un lider adevărat, că Băsescu nu poate avea, ca preşedinte neutru, acel gen de relaţii de comunicare continui şi fireşti cu propriul său partid, sau perfectul control, şi în absenţa lui nu e nimeni cu adevărat şef peste ceilalţi acolo.
Partidul pare că experimentează mai mult decât avansează. Genul de experimente în care s-a angajat e în stilul până să ne sinucidem sărind în Niagara să încercăm să ne înecăm în toate bălţile mai mici de pe parcurs, poate devenim imuni la apa înghiţită în plămâni.
Două exemple notorii din realitatea imediată.
Primul e filiala Constanţa, fieful lui Traian Băsescu, condusă de ani de zile de un baron local, Stelian Duţu, pus şi pe lista neagră în 2004 de coaliţia pentru un parlament curat, şi printre puţinii pe care Băsescu nu i-a retras. Cum omul nu a ajuns pe lista neagră degeaba, ceva mai târziu a ajuns şi DNA-ul la el (dovadă că Băsescu nu controlează DNA). Este trimis în judecată, şi conform unei înţelegeri cu Emil Boc, măcar PDL retrage din poziţii publice pe oamenii în această situaţie. Nu-i aşa, de asta votăm acest partid, că măcar încearcă să nu fie corupt, asta e logica. Mă aşteptam ca Duţu, chiar dacă nu are bunul simţ să se retragă, să fie debarcat pe acest motiv clar şi fără discuţii.
Şi chiar aşa ar fi fost, dacă un nou geniu al Carpaţilor nu ar fi avut ideea de a încredinţa debarcarea lui talentatei doamne Udrea. Pe ce criteriu, nu ştim, dar ce era de prevăzut s-a întâmplat, Duţu a profitat de asta şi a contraatacat dramatic. De săptămâni de zile scandalul ţine afişul, alimentând ideea unei degringolade în PDL, ca şi impopularitatea deja considerabilă a Elenei Udrea. Chiar simpla mărturisire că s-a cunoscut cu Radu Mazăre la o petrecere a unor prieteni comuni e elocventă. Nu pot face ei şi toţi prietenii lor comuni un partid comun, nu să strice toate partidele care există, ca să nu mai avem cu cine vota!
Al doilea exemplu este invitarea unui baron din fotbal, fost miliţian, penal, urmărit de DNA, Mitică Dragomir, să candideze într-un colegiu uninominal. Asta s-a întâmplat în aceeaşi zi în care a trebuit să dau declaraţii la presă că eu nu voi candida în nici un colegiu pentru PDL în alegerile din acest an, că răspândise nu ştiu ce agenţie vestea. Pe seară a anunţat că se retrage Cătălin Avramescu, care acceptase oferta (dacă e păstrat dl. Dragomir).
Să vezi că Dragomir e singurul care rămâne, şi, în consecinţă, îl veţi vota pe el, dacă sunteţi fani Băsescu. Stolojan, luat la întrebări de presă, a fost de o ambiguitate supremă. Tot domnul Stolojan a cam amestecat pe doamna Muscă cu doamna Macovei. Dar doamna Macovei nu va candida, aşa că din nou o să vă alegeţi numai cu ăia care vor să intre în politică exact cu scopul pentru care noi vrem să îi scoatem de acolo.
O să îmi spună cititorii că e vina noastră că nu dăm curs invitaţiilor şi nu intrăm şi noi, să ne luptăm cu ei, etc. Obiecţia nu e întemeiată. Un partid pe care l-aş vota eu la rigoare nu poate fi un teren de bătălie în care şefii fac arbitraj între ăia decenţi şi ăia penali. Iată, Avramescu a intrat şi luptă, cu aerul că va pierde. Dar şi partidul va pierde. Enorm.
Alt experiment idiot e pe care să eşueze, după foştii şefi de consilii judeţene PSD recrutaţi de PDL, şi care nu au livrat judeţele lor la locale, cum au crezut strategii partidului.
Anunţ pe aceşti strategi, a căror lipsă de scrupule pare că le depăşeşte mult competenţa, că ideea nu e doar să adaugi la electoratul 1, cel care are doar 29%, recunosc că insuficient pentru guvernare, electoratul 2, cu alt profil (fani Dragomir). Ideea e să câştigi electoratul 2 fără să pierzi electoratul 1, băieţi.
Altfel, ce iluzoriu 50%, nici 29 nu o să mai prindeţi.
(11 aug 2008, 19:43:20