Nu sunt un om al cifrelor. Mă incomodează, mă încurc în ele. Chiar şi mărunţişul din buzunar mă deranjează la mers şi-l pierd în manşeta nădragilor. Am cerut, în consecinţă, spijinul unui coleg de la A.M.Press să cotrobăie prin statistici şi să-mi spună câte primării sunt scoase la licitaţie în turul electoral secund, ce nu s-a împărţit, ce mai e de adjudecat politic. Înţeleg că după primul tur, PSD defilează cu 661 de primari care s-au aşezat deja în scaune, PD-L cu 472, iar PNL cu 355. Alte partide se mândresc cu victoria însumată a 221 de primari. Au rămas în joc 1474 de localităţi văduvite încă de prestaţia unui gospodar şef care să ţină discursuri şi să taie panglici. În Capitală, dincolo de caftelile televizate dintre Oprescu şi Blaga, primul catalogat de tabăra celui de-al doilea, „omul lui Iliescu”, cel de-al doilea înscris de tabăra primului drept „omul lui Băsescu”. Că al doilea este reprezentant al partidului prezindenţial e limpede. Aici nu-i loc de dubii. Mai sunt ceva nelămuriri dacă Oprescu şi-a tăiat cu foarfeca cu totul cordonul ombilical care-l lega de PSD, sau a rămas atârnat de un maţ firav care-i aduce oarece beneficii de susţinere. Tot în Capitală se mai bat pentru patru sectoare candidaţi ai PD-L, PSD, PNL şi PC. Dincolo de cine va câştiga, sociologii şi analiştii din presă pariază pe un absenteism alarmant. Pentru marile primării din ţară se bat la Bistriţa PD-L şi PSD, la Brăila PNL cu PSD, la Galaţi PSD cu PD-L, la Ploieşti PSD cu PD-L şi încă nişte dispute, unele pe muchie, la Iaşi, Satu - Mare, Sfântu Gheorghe, Bacău. În privinţa preşedinţilor Consiliilor Judeţene, lucrurile sunt tranşate în favoarea PSD, mai puţin judeţul Ilfov, unde în urma unor ciomăgeli de şatră, pe şpăgi şi terenuri, votul va fi reluat. Pe primele două locuri se află reprezentanţii PSD şi PD-L. Halca bine rumenită din care se înfruptă şmecherii imobiliari ai Capitalei lasă destule ciosvârte şi împrejur, adică în Judeţul Ilfov. E ca o rochie largă de chivuţă, cu multe pliuri şi ascunzişuri. Nu ştii unde sunt pitite salbele cu galbeni.
Duminică, aproape 3.000 de candidaţi se bat pentru primării mai mari sau mai mici. Jumătate dintre ei vor câştiga. Cealaltă jumătate, agresivă până duminică, violentă cu adversarii, se va cuminţi brusc. Nu puţini vor fi cei care vor pupa mâna Jupânului, jurându-i supunere necondiţionată şi iubire până la moarte. Nu trebuie să stai prea departe de focul puterii. Îţi va fi frig. E drept că o vorbă veche zice că nu e bine să stai nici prea aproape, fiindcă te poţi arde. Această ultimă parte de campanie, dincolo de câteva avânturi locale, explicate de vechi zâzanii şi cumetrii, a fost destul de placidă. Emisiunile electorale au avut de înfruntat meciurile de la Euro 2008 şi lehamitea alegătorilor, mulţi cu faţa întoarsă spre plajele de vacanţă. Mă rog, ce va fi va fi. Cert este că nici o entitate administrativ-teritorială, de la comună la oraş şi municipiu, nu va rămâne fără edil-şef, ales democratic, prin voinţa populară împăturită în vot.
Fiindcă veni vorba de fotbal, nu pot să nu remarc, trist fireşte, renumele pe care ni l-am făcut în Europa, uneori cu sprijinul unor caricaturi de făuritori de opinie din ţările zis civilizate. Un brusture ofilit din presa franceză, vânăt de neputinţe şi mâncat de icterul duşmăniei, a zis de câteva ori într-o emisiune de impact că suntem un popor de „găinari”. Găină e mă-sa care l-a făcut pe el cu un cocoş galic fără gogonele. Alt ciufulit, cu gura strâmbă, din televiziunea engleză ne arată pe toţi graşi şi ţigani, cu odgoane de aur le gât. Om fi noi ţigani, dar nu chiar toţi. Pe ici pe colo, prin România, mai nimereşti şi câte unul mai neburtos şi mai nerom. Îi aduc aminte că un ţigan român, pe numele lui Ion Voicu, a cântat dumnezeieşte la o vioară Stradivarius la Londra, luând atâtea aplauze de la Casa Regală a Angliei cât n-o să adune maimuţărelile lui neroade o viaţă întreagă. Măgării. Să închidem aici subiectul şi să mergem mai departe. A venit vara, iunie miroase a flori de tei şi viaţa merită trăită.
(14 iun 2008, 21:42:07