Întâmplării de vineri seara de la Aeroportul Otopeni i s-au dat numeroase interpretări de atunci încoace. În mod obişnuit, ieşirile lui Traian Băsescu nasc o sumedenie de supoziţii, avându-şi izvorul în disponibilitatea personajului de a contrazice şocant tot ce se atribuie, de regulă, unui şef al statului: echilibru, detaşare, înţelepciune, privirile aţintite spre obiective istorice din viitor, dar mai ales superioritate. Acea superioritate cerută de înaltele responsabilităţi ale funcţiei şi care, prin asta, nu îngăduie unui şef de stat tăvălirea pe podelele cocinei.
Intervenţia de vineri seara a avut menirea de a stârni un freamăt iscoditor mult mai mare decât de obicei din trei motive:
1) A fost neaşteptată.
2) A fost făcută la întoarcerea de la Consiliul de primăvară al UE, reuniune unde s-au dezbătut chestiuni majore pentru soarta României. În loc de a ne vorbi despre ele, Traian Băsescu s-a complăcut într-un pamflet ieftin, de absolvent de Şcoală Militară.
3) A lăsat impresia unei izbucniri de moment, izvorâtă dintr-o tulburare de pe parcursul călătoriei cu aeronava.
S-au dat aşadar, acestui moment – după opinia mea exagerat de către Trustul de presă al lui Sorin Ovidiu Vântu – felurite interpretări.
De la cele răuvoitoare (preşedintele s-a întrecut cu paharul pentru a mai îmblânzi plictiseala unui drum Bruxelles-Bucureşti) până la cele ţinând de teoria conspiraţiei (în avion, Traian Băsescu a fost incitat împotriva presei de către vreun consilier).
O interpretare cât de cât adecvată a acestui moment e imposibilă în afara unei raportări la trăsătura de esenţă a politicianului Traian Băsescu.
A trecut neobservată o remarcă făcută hodoronc-tronc de Traian Băsescu la decernarea premiilor VIP: pentru domnia sa contează doar voturile!
În mai multe rânduri, domnul preşedinte s-a exprimat ca adept al tezei potrivit căreia în politică are importanţă doar victoria electorală. Crez eminamente de lider populist, acesta vrea să spună că pentru un conducător contează doar ajungerea şi supravieţuirea la putere. N-are importanţă că pentru acest scop (meschin în ultimă instanţă) sacrifici totul: morală, familie, bun simţ, amici, interese naţionale. Important e să fii în sondaje pe primul loc şi, în ultimă instanţă, să câştigi un al doilea mandat.
Sub semnul acestui ideal de viaţă şi activitate, Traian Băsescu e dependent de sondaje. În fiecare moment din anii de mandat, domnia sa a avut drept principală preocupare cea de a nu pierde puncte. Că o astfel de preocupare face primul mandat prezidenţial al lui Traian Băsescu de o sterilitate înfricoşătoare e altă poveste. Povestea asupra căreia trebuie să ne concentrăm spune că tot ceea ce face Traian Băsescu se poate explica prin această manie cancerigenă a sondajelor.
Dacă ar fi să dăm crezare unor zvonuri devenite ştiri, Traian Băsescu a aflat, din sondajele făcute de Serviciile Secrete, că a pierdut în ultimul timp o zestre preţioasă.
Se impunea, aşadar, o manevră socotită (de domnia sa) ca aducătoare de puncte electorale.
Cea de a crea un nou conflict artificial.
Conflictul cu presa.
Şi, judecând după reacţia isterică a unor lideri de opinie, manevra i-a reuşit!
(20 mar 2008, 12:23:21
INTERESUL POARTA FESUL!