Brambureala care domneşte în societatea românească în privinţa cumpănirii valorilor este catastrofală. Aş situa-o pe un loc de vârf într-o ierarhie a anomaliilor. Presa, în varianta ei televizată, a avut o contribuţie esenţială în zăpăcirea lumii. Într-o, de acum faimoasă, emisiune inventată de colegul meu de breaslă Tatulici, „Zece pentru România”, am găsit-o la un moment dat pe Andreea Esca deasupra lui Octavian Paler. N-am nimic cu Andreea Esca. E o fată simpatică şi nu poate fi suspectată de prostie. Reţeta lui Tatulici se dovedea însă boantă. Ceva nu funcţiona corect. Şi la alte capitole somităţile lipseau, valorile nu erau luate în seamă, fiind înlocuite cu diverşi tâşti-bâşti. Din acest motiv, n-am mai urmărit acest produs mediatic şi am refuzat invitaţia de a participa la gălăgioasele gale organizate anual. Iată, însă, că s-a întâmplat ceva în noul format, inventat de acelaşi realizator. Ceva în bine. Într-un top al firmelor, fiindcă au început să fie şi ele evaluate, primul loc în luna ianuarie revine societăţii Romaqua Group şi celor doi principali acţionari ai săi Octavian Creţu, preşedinte, şi Nicolae Palfi, vicepreşedinte. Tatulici spune că n-a auzit în viaţa lui de cei doi investitori români care au pus în joc pentru modernizarea companiei, numai în ultima vreme, aproape 55 milioane euro. Nu i-am văzut, zice omul televiziunii, în topurile milionarilor, nu m-au orbit cu prezenţa lor în toate talk-show-urile, n-au dat din coate să fie peste tot. Aşa e. Sunt oameni de afaceri care îşi văd din zori şi până noaptea târziu de treburile lor, de afacerile lor, de salariaţii lor. Spre deosebire de Tatulici eu îi cunosc pe Octavian Creţu şi Nicolae Palfi. Ba unul dintre ei, Tavi, mi-e prieten. Eram odată la Cheia, în defileul Carpaţilor, şi le-am văzut maşina trecând pe lângă mine. Eu eram în vacanţă. Ei nu sunt niciodată în vacanţă. Veneau de la Borsec, acolo unde au investit bani şi suflet pentru întrebuinţarea în folosul tuturor a celor mai bune ape minerale din lume, şi mergeau spre Bucureşti. Unul din ei pilota maşina. Să ai 2000 de salariaţi (atâţia angajaţi figurează lunar pe statele de plată ale companiei) şi să-ţi conduci singur maşina e un semn. De modestie şi chiar de bun simţ. Am mai scris cândva despre acel oltean care, ajuns mare mahăr la Bucureşti, venea în sat cu două autoturisme. Într-una călătorea el, pe bancheta din spate, iar în a doua călătorea pălăria lui. Să vadă prostimea cât e el de al dracului.
Presa, spuneam, a contribuit din plin la stricarea scării valorilor în România. Presa, o parte din ea, sare de fund în sus de emoţie că o beizadea incultă, preocupată doar de ţoale şi maşini scumpe, a fost aleasă nu ştiu ce mare sculă-basculă în conducerea unui partid. În unanimitate, mai ceva ca în vremea Regretatului Împuşcat. În loc să sancţioneze anomalia, presa, repet, o parte din ea, exultă. Presa nu osteneşte să ne prezinte în vârfurile ierarhiilor politice un păstor agresiv, ajuns putred de bogat printr-o şmecherie în graniţa fraudei. Presa, la comandă, destupă borcanul cu miere în care îndeasă piciorul cu care scrie lăudând non-valoarea, grobianismul, şarlatanii. Ceilalţi, oamenii serioşi, “nu fac raiting”. Nu ştiu dacă Octavian Creţu şi Nicolae Palfi fac raiting. Poate fac. Dar pentru asta trebuie încercat. Acum două zile, preşedintele Băsescu a convocat vârfurile politichiei la Cotroceni pentru a hotărî ce şi cum e cu educaţia. Cu educaţia e strâmb. Un sondaj indică faptul că tinerii îşi aleg ca modele de viaţă nu oamenii care au biruit, nu profesorii eminenţi, ci fâţele din televiziuni. Snoabe, inculte cele mai multe dintre ele, merituoase doar prin proeminenţele pectorale şi pulpele dezvelite până la chilot. Ele sunt ţintele visate, ambiţiile multor, din păcate, tineri şi tinere. Basculează presa gunoiul inversării valorilor? Rar de tot.
Capitalismul se face cu capitalişti. E timpul să scriem nu numai despre “controversaţii oameni de afaceri”, ci şi despre cei care schimbă faţa României, care-şi asumă nopţi nedormite pentru ca angajaţii lor să-şi primească lefurile la timp, pentru ca ratele bancare să fie achitate la termen. Romaqua Group e o sociatate românească. Cei doi întreprinzători deţin, dacă nu mă înşel, peste 90 la sută din acţiuni. N-am nimic cu întreprinzătorii străini. Să dea Domnul să vină cât mai mulţi. Dar parcă prea îi oropsim pe ai noştri. Ridică unul capul, gata lovitura de baros.