La ora la care scriu aceste râduri, Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu se găsesc, în acelaşi avion, zburând spre Lisabona. Nici radioul, nici televizorul, ambele în dotarea biroului meu, nu mi-au adus vestea sinistră că aeronava, din motive de păruială la bord, s-a prăbuşit sau a aterizat forţat. Nu ştiu dacă prşedintele şi premierul şed în acelaşi separeu de protocol, rânduit îndeobşte în partea din faţă a aeronavei, sau unul a luat loc lângă piloţi, iar celălalt în coada avionului, unde stewardesele debarasează platourile golite de conţinut. Oricum, dacă vor să se bată e un moment bun. Important e să ajungă la destinaţie fără vânătăi vizibile care ar vorbi, fără translator, despre armonia vieţii politice pe Dâmboviţa.
Ascult, ziceam, cu o anume încordare, ştirile. O fată care ţine pudic un dosar în dreptul fustei anunţă buletinul meteorologic pe un post de televiziune. Dosarul, ca un paravan, nu absentează din nici o ediţie a ştirilor meteorologice, încât mă întreb dacă juna nu are un petec lipsă în vestimentaţie şi pentru a nu i se vedea intimităţile a recurs la această şmecherie. Oricum, dincolo de efectele scenografice, buletinul meteorologic mă ţine încordat de parcă aş aştepta să aflu că a picat Guvernul. Totul devine politică. La Predeal, stratul de zăpadă a ajuns la 33 de centrimetri. La Sinaia, după ninsoarea de azi-noapte, neaua a suit la 36 de centimetri. La Bâlea şi Postăvaru, nămeţii sar de un metru. Şi? Unde-s Băsescu, Tăriceanu, ce-a făcut Boc, cum stăm cu cotele apelor politice? Vor fi alegeri uninominale în următoarea sută de ani? Cuplarea forţată, prin viol comandat, dintre PD şi PLD va naşte un prunc legitim sau loaza, născută cu deviaţiuni de comportament, va fi internată la leagănul copiilor cu dizabilităţi? Se poate buletin meteorologic fără Elena Udrea? Unde vă treziţi domnilor?
Când eram copil, ascultam în difuzorul din perete al bunicilor mei de la Sângeru cotele apelor Dunării. Emisiunea, în câteva limbi, era programată la prânz şi-mi crea o emoţie specială. Calafat, ieri, ... centimetri. Scade 5 centimetri. Turnu Măgurele, ieri, ... centimetri. Urcă un centimetru. Sonorităţile în limbi străine creau, pentru urechea mea de copil, delicii de poem. Fireşte un poem ermetic. Azi, dacă aş asculta cotele apelor Dunării, deformările mele m-ar împinge tot spre politică. Băsescu scade 12 procente (aşa zice un sondaj). Geoană staţionează. Stolojan, dispărut momentan la Bruxelles, nu mai figurează în atenţia meteorologilor. De când Steaua, vectorul politic al oierului Becali, nu mai luminează drumul Magilor, naşul junilor îndrăgostiţi Elena Băsescu şi Andrei Hrebenciuc, care se ceartă şi căsătoresc ciclic, ca şi iluştri lor părinţi, se află în declin. Meteorologie, meteorologie, meteorologie.
Se apropie Crăciunul. În Bucureşti, conform televiziunilor, ninge de trei zile. Radioul ninge de mâine. Presa tipărită n-a apucat să scrie, decât în varianta regională, despre zăpadă. În Capitală plouă cu hârtoape în care dăm noi în loc să dea cei care le-au produs. Maşinile îşi freacă portierele în intersecţii, iar lumea şofericească înjură. Ministrul cu armata abia isprăvită al Justiţiei a demisionat după ce preşedintele a identificat în el un profil mafiot. Luat în cătarea puştii aceluiaşi locatar de la Cotroceni şi preşedintele Camerei Deputaţilor bate spre Al Capone. În consecinţă, n-ar strica să-şi dea demisia. În pomul de Crăciun al domnului Băsescu, vânător îndârjit de liberali ar mai fi atârnat un trofeu. În crengi, deocamdată, se văd doar globuleţele zâmbitoare ale fostului ministru al Apărării Teodor Atanasiu şi al junelui Chiuariu. Rămân, ca nişte spânzurători publice, libere, crengile inscripţionate Bogdan Olteanu, Călin Popescu Tăriceanu, Ludovic Orban. Atent la beteală, preşedintele a acordat o atenţie specială, nemeritată zic unii, politologului Cristian Pârvulescu şi chiar nevestei acestuia, funcţionară la Guvern. Ciudat, preşedintele, ministru în cinci guverne, n-a băgat-o până acum în seamă pe respectiva funcţionară care era ce e azi şi în acele vremuri.
Crăciunul şi Moşul lui îmbarcat în limuzina renilor îşi fac loc cu greu în scena sărbătorilor româneşti. Scena e încă plină cu politicieni care se încăpăţânează să nu se dea la o parte. Poate o vor face. Pentru Ajun, pentru Crăciun, pentru Anul Nou. Măcar atât.
(15 dec 2007, 14:00:27