Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Într-o ţară normală, un moment precum cel din 25 noiembrie 2007 e urmat de radiografii lucide, aparţinând comentatorilor politici, sociologilor, politologilor şi psihologilor.
Pentru că europarlamentarele şi Referendumul sunt confruntări ale partidelor şi politicienilor cu electoratul.
Teste adevărate, nu fantasmagorice precum sondajele de opinie.
România – se ştie deja – nu e o ţară normală.
În consecinţă, după Referendum şi europarlamentare, simplul cetăţean a luat cunoştinţă doar de declaraţiile politicienilor şi de abordările senzaţionaliste ale presei tot mai tabloidizate.
În absenţa unor abordări riguroase, simplul cetăţean a rămas cu nedumeririle.
Cu multe nedumeriri.
Iată câteva dintre ele:
1) Unii au considerat prezenţa la vot scăzută – 26% - semnalul dat de electorat în ce priveşte votul uninominal majoritar în două tururi.
Alţii au considerat drept semnal scorul de 81% - 16% între DA şi NU.
Ce concluzie trebuie să tragem din Referendum în ce priveşte voinţa Poporului în materie de uninominal?
2) Partidul Democrat s-a situat pe locul întâi, cu 29% din voturi.
Unii au luat în calcul locul întâi şi au declarat că PD a obţinut o mare victorie.
Alţii au luat în calcul procentajul de 29% şi au declarat că a fost un mare eşec.
De unde şi până unde ipoteza că PD trebuia să obţină un procentaj mai mare?
3) PSD a obţinut 23% din voturi şi s-a clasat pe locul al doilea. Unii raportează procentajul la scorul PSD din 2004 şi iau în calcul şi locul al doilea.
Alţii raportează rezultatul PSD la scorul mic cu care era creditat în sondaje.
PSD e partid de Opoziţie. PSD are, ca partid de stânga, o Dreaptă divizată.
De ce e un succes, în aceste condiţii locul al doilea?
4) La Referendum, ruralul a dat un procentaj cu 10% mai mare decât urbanul. Se spune că electoratul de la oraşe e mai educat politic decât cel de la sate. E o aserţiune asumată de Traian Băsescu şi PD în 2004, când Adrian Năstase şi PSD erau luaţi peste picior, pentru că au sprijinul electoratului rural.
Acum, Traian Băsescu şi PD consideră prezenţa ruralului la Referendum drept o mare victorie.
De ce? S-a schimbat între timp electoratul rural?
5) PNL a obţinut un scor bun, deşi în perioada anterioară a fost scandalul caltaboşilor, miniştrii liberali au fost chemaţi la DNA, ministrul Justiţiei a fost acuzat că se amestecă în treburile Parchetului, Adrian Cioroianu a fost suspectat de rasism şi Traian Băsescu a dus o întreagă campanie pe tema Guvernului condus de Dinu Patriciu.
Ce să înţelegem de aici? Că un partid îşi sporeşte zestrea electorală când guvernul său e implicat în scandaluri?
Sau că PNL a trecut drept victimă a manevrelor lui Traian Băsescu?
6) În campanie, Traian Băsescu a invocat în favoarea unionalului în două tururi o Lege depusă de PSD la Parlament în 2005. Acum, după Referendum, PD a depus un proiect de lege privind unominalul în două tururi.
Îl sfidează PD pe Traian Băsescu?
Am putea continua astfel cu multe alte nedumeriri.
Vom încheia însă.
Nu înainte de a mai exprima o nedumerire:
Cum de n-am reuşit noi, după admiterea în UE, să ne apropiem de ţările europene fie şi cu un centimetru în ce priveşte maturitatea dezbaterii publice?
