Sâmbătă, cu o zi înainte de alegerile europarlamentare şi de referendumul pentru uninominal, prin municipiul Suceava au fost aruncaţi fluturaşi prin care se încerca punerea într-o lumină nefavorabilă a lui Ion Lungu.
Pentru cei care au fost plecaţi la muncă în străinătate mult timp, o să spun că domnul Lungu este primarul municipiului reşedinţă de judeţ, pentru cei care nu le au cu politica o să zic că domnia sa este preşedintele Organizaţiei Judeţene a PNL, iar pentru cei care au deschis televizoarele, aparatele de radio şi ziarele mai târziu o să spun că Ion Lungu şi-a luat un pic de concediu pentru a face campanie electorală în favoarea candidaţilor liberali pentru Parlamentul European.
Pe fluturaşii care au zburat în noaptea de vineri spre sâmbătă prin oraş pentru a se aşeza pe parbrizele maşinilor, pe şepcile băieţilor ieşiţi de la discotecă, pe brumăriile bărbaţilor plecaţi cu noaptea-n cap ca să se dreagă ori direct pe caldarâm apărea un mesaj care-i aparţinea, chipurile, lui Ion Lungu.
Pe scurt, acesta îşi cerea scuze de la cetăţeni că a atacat PLD-ul şi arăta că n-a avut încotro din cauza lui Călin Popescu Tăriceanu - omul care l-a pus să facă acest lucru împotriva voinţei sale. În afară de acuzele la adresa domnului Tăriceanu, fluturaşul conţinea un îndemn adresat sucevenilor de a vota PLD.
Mişcarea s-a făcut în noaptea de vineri spre sâmbătă, adică în ultimele ore de campanie electorală, pentru ca Ion Lungu să nu poată reacţiona un nici un fel. Când să mai tipăreşti fluturaşi cu explicaţii? Îi tipăreai, dar cum să-i distribui dacă, legal, campania electorală era închisă? Cum să fi mers la radio şi la tv dacă nu aveai voie să transmiţi mesaje politice? De ce să baţi la uşile ziarelor dacă acestea nu apar duminica?
În aceste condiţii se poate spune că cei care au încercat să-l lucreze pe Ion Lungu au dat dovadă de dibăcie, dar şi de multă mârlănie. O mârlănie din aia sănătoasă crescută la ţară pe ogor cu îngrăşământ natural.
Apoi, respectivii au dat dovadă şi de multă prostie. Pentru că trebuie să fii prost grămadă ca să crezi că lumea-i atât de proastă încât să se lase dusă de nas de o făcătură ordinară. Mult mai ordinară decât politica despre care ştiţi cu toţii cum se spune că este.