Dacă PSD-ul a pierdut postul de primar al municipiului Fălticeni în anul 2004, l-a pierdut şi pentru că l-a avut drept candidat pe Ghiorghi Cornia. Domnul Cornia, primar la vremea respectivă, nu a fost dorit de câţiva membri importanţi ai conducerii judeţene de partid, dar aceştia nu s-au putut pune cu masele largi populare din Fălticeni care-i implorau să-l lase pe Ghiorghi Cornia să candideze din nou.
Mase largi populare e un fel de-a spune, pentru că domnul Cornia a fost băgat pe gâtul celor care făceau listele electorale de câţiva activişti pesedişti din Fălticeni. Activiştii erau membri ai grupului celor care căzuseră de puţin timp din Lună şi care habar n-aveau că primarul Cornia făcuse o serie de gafe şi nu mai este iubit de popor.
Dacă PSD-ul a pierdut alegerile la Fălticeni, Ghiorghi Cornia le-a pierdut şi el, dar nu de tot. Domnul Cornia n-a fost reales primar, dar un post de consilier local tot a prins.
La puţin timp după ce PSD-ul a trebuit să părăsească şi Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni, drept mulţumire pentru tot ce-a făcut partidul pentru el, Ghiorghi Cornia a plecat din partid pentru că-l apucase dorul de independenţă. Domnul Cornia a fost o vreme independent, dar mai mult duminica, cam între orele 16.00 şi 16.05, când răsfoia „Magazinul Istoric” şi citea despre Războiul de Independenţă.
În rest, consilierul local Cornia se gândea cum să le intre în graţii celor de la PNL pentru ca aceştia să vorbească la Inspectoratul Şcolar să-l ajute să ajungă director la nu ştiu ce unitate de învăţământ.
Ghiorghi Cornia a devenit în cele din urmă director adjunct, dar şi din în ce mai neliniştit pentru că nu are o umbrelă politică deasupra capului în condiţiile în care se apropia sezonul de ploi, ninsori şi lapoviţe, dar şi cel în care începeau să se facă listele pentru viitoarele alegeri locale.
Domnul director-consilier nu s-a orientat aşa cum era, poate, de aşteptat, către PNL, fiindcă nu prea mai era loc pe liste. Şi nici nu s-a întors la PSD. Ghiorghi Cornia a virat-o către PD Fălticeni, partid care tocmai rămăsese fără conducere şi care avea nevoie de un şef atât de cunoscut şi de apreciat ca domnia sa. La viaţa lui (politică), domnul Cornia a fost pe la PDAR, PSD, PD, iarăşi pe la PSD, iar acum din nou la PD. Ce urmează? Dar credeţi că domnul Cornia ştie? Cică „iubesc trădarea, dar nu-i iubesc pe trădători”. Sanchi. Asta a spus-o, demult, unul Cezar care, însă, n-a fost niciodată membru de partid nici măcar nu-i din Fălticeni ca Ghiorghi.